Asociația Energia Inteligentă a lansat a doua ediție a programului „Case cu căldură”. Scopul: să-i ajute pe oamenii care n-au bani de lemne să treacă iarna.
În plus față de prima ediție, Asociația, în colaborare cu Crucea Roșie, a pregătit și o hartă a locuințelor fără căldură, care să-i ușureze Guvernului sarcina de a găsi soluții pentru toate cele peste 7.300 de case din țară în care oamenii riscă să facă frigul, la iarnă.
Această a doua ediție a programului „Case cu Căldură” n-a început în vreun cătun izolat, ci în Sectorul 3, la câțiva kilometri de centrul Bucureștiului.
Acolo – într-o casă veche, aproape în paragină – locuiește Ioana Moise. Are 74 de ani și a rămas singură, după moartea soțului și fiului. Primește, lunar, doar un ajutor social, din care nu-și permite lemne de foc.
„Anul trecut trăia soțul. Și am putut să luăm lemne. Anul ăsta, el nu mai este ...”, spune Ioana Moise, uitându-se la mulțimea de lume sosită în curtea ei, alături de voluntarii de la Crucea Roșie și cei de la Asociația Energia Inteligentă.
Voluntarii i-au adus un metru ster de lemne, cu care femeia speră să își încălzească o cameră a locuinței, până la primăvară.
„Jumătate dintre români folosesc lemnele de foc pentru a se încălzi. Asta nu e neapărat un lucru rău, în condițiile în care lemnul de foc este considerat sursă de energie curată. Chiar regenerabilă.
Dar există modalități diferite de a recolta și folosi lemnele de foc.
Foarte mulți dintre oamenii vulnerabili (săraci – n.red.) se preocupă de încălzirea locuinței când vine frigul. Atunci se simt încolțiți, ies din casă și taie primul copac care le iese în cale, ca să-l pună pe foc.
Acel prim copac nu era, neapărat, cel care trebuia tăiat. În pădurile României se face răritura (tăierea de arbori pentru a le permite altora, care au o calitate mai bună, să se dezvolte – n.red.). Este o operație silvică obligatorie. Lemnul rezultat din răritură trebuie folosit în sobe. Pentru că altfel n-am avea ce face cu el.
Ce se întâmplă dacă nu folosim acest tip de lemn? Păi, dacă punem pe foc un lemn care nu a fost uscat, procentul de noxe eliminate în atmosferă, prin ardere, crește cu până la 40%.
În plus, prin ardere, un lemn umed produce gudron. Acesta se depune pe coșul de fum și se autoaprinde, provocând incendii.
De ce spun asta? Pentru că această acțiune a noastră nu este una contrară curentului european. Dimpotrivă, e în sensul acestui curent, dar e făcută inteligent, astfel încât să ne folosim la maxim resursele și să fim, în același timp, sustenabili”, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
Potrivit Registrului Național al Caselor Fără Căldură - întocmit de AEI în parteneriat cu Crucea Roșie și Ministerul Energiei - dintre cele 3,5 milioane de case din România care depind de sobe cu lemn, 7.338 riscă să rămână în frig, la iarnă.
Cele mai multe sunt în Teleorman (1.600) și Bacău (1.400).
În București mai sunt încă 9 locuințe vulnerabile în Sectorul 3 și alte 10, în Sectorul 5.
Sprijin pentru sute de locuințe, anual
Prima ediție a programului „Case cu Căldură” a fost derulată în iarna 2023-2024 și s-a bucurat de sprijinul a 9 companii și 9 persoane fizice donatoare, care au adus o rază de speranță, pentru iarnă, în viața a peste 2.200 persoane ce locuiesc în cele 546 de clădiri, a transmis AEI.
„Aflat la cea de-a doua ediție, proiectul a fost primit cu mult entuziasm de către companiile din sectorul energetic și nu numai, care și-au arătat deschiderea de a se alătura și de aceasta dată campaniei, așadar ne așteptăm ca proiectul să ia amploare și să fie de un real succes. Compania Electrica Furnizare a fost prima care s-a alăturat demersului Asociației Energia Inteligentă și a făcut posibilă demararea celei de-a doua ediții a proiectului «Case cu Căldură»”, a mai comunicat Asociația.