O echipă de cercetători de la Universitatea Hiroshima, din Japonia, a identificat un mecanism prin care o bacterie implicată în boala parodontală pătrunde în inimă, provocând modificări structurale şi crescând riscul de fibrilaţie atrială.
Studiul a fost demarat după ce medicii au observat că persoanele cu parodontită, o formă comună de boală gingivală, par mai predispuse la probleme cardiovasculare.
O meta-analiză recentă a asociat această afecţiune cu un risc cu 30% mai mare de a dezvolta fibrilaţie atrială, o tulburare de ritm cardiac potenţial gravă, ce poate duce la AVC (accident vascular cerebral), insuficienţă cardiacă şi alte complicaţii care pun viaţa în pericol.
Cercetări anterioare au indicat inflamaţia ca fiind un potenţial vinovat. Atunci când celulele imune din gingii reacţionează la infecţie, semnalele chimice eliberate pot ajunge în sânge, alimentând inflamaţia sistemică ce poate afecta organe îndepărtate de cavitatea bucală.
Însă inflamaţia nu reprezintă singura ameninţare asociată cu gingiile afectate. Cercetătorii au descoperit ADN provenit de la bacterii orale patogene în muşchiul cardiac, în valve şi chiar în plăcile aterosclerotice.
Dintre acestea, P. gingivalis s-a evidenţiat prin rolul său asociat cu multiple afecţiuni sistemice, inclusiv Alzheimer, diabet şi anumite forme de cancer. Bacteria a fost detectată anterior în creier, ficat şi placentă, însă modul în care reuşeşte să ajungă în inimă a rămas până în prezent neclar.
Echipa de cercetători de la Universitatea Hiroshima (HU) a arătat într-un studiu că bacteria parodontală Porphyromonas gingivalis (P. gingivalis) are capacitatea de a pătrunde în circulaţia sanguină şi de a ajunge la nivelul inimii.
Acolo, contribuie în mod silenţios la dezvoltarea ţesutului fibros (fibroză), afectând structura inimii, perturbând transmiterea semnalelor electrice şi crescând riscul de apariţie a fibrilaţiei atriale.
Acest studiu, realizat pe modele animale şi subiecţi umani, publicat recent în revista Circulation, oferă primele dovezi clare că P. gingivalis din gingii poate ajunge în atriul stâng, indicând o posibilă cale microbiană care leagă parodontoza de fibrilaţia atrială.
”Relaţia cauzală dintre parodontită şi fibrilaţia atrială nu este încă pe deplin înţeleasă, dar răspândirea bacteriilor parodontale prin sânge ar putea conecta aceste afecţiuni”, a declarat Shunsuke Miyauchi, autor principal al studiului şi profesor asistent la Graduate School of Biomedical and Health Sciences, citat într-un comunicat al universităţii Hiroshima.