Paradoxul intimităţii sau de ce este Crăciunul petrecut cu familia deosebit de periculos în timpul unei pandemii

Paradoxul intimităţii sau de ce este Crăciunul petrecut cu familia deosebit de periculos în timpul unei pandemii

Cu numărul cazurilor noi de COVID-19 în continuă creştere, Marea Britanie se pregăteşte să ridice restricţiile în prag de sărbători, decizie care ar putea avea drept rezultat copleşirea sistemului de sănătate, avertizează angajaţii din sectorul sanitar.

Trei familii se vor putea reuni timp de maximum cinci zile pentru a petrece împreună sărbătorile de iarnă, în perioada 23-27 decembrie. Marea Britanie a înregistrat vineri 28.507 cazuri de noi infectări, un nou record, şi 489 de decese provocate de noul coronavirus.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Acesta este contextul în care Stephen Reicher, profesor de psihologie la Universitatea St Andrews, scrie în The Guardian despre aşa-numitul concept de “paradox al intimităţii”, situaţia în care tocmai oamenii de care suntem foarte apropiaţi şi locurile în care ne simţim cel mai în siguranţă, cum ar fi casa în care am crescut, pot reprezenta cel mai mare pericol pentru noi.

Reicher, care spune că a studiat timp de mai mulţi ani modul în care se creează sentimentul de intimitate între oameni, detaliază ideea dând exemplul unui experiment făcut de el în rândul studenţilor. Participanţilor li s-a dat să miroasă mai multe tricouri murdare, pline de transpiraţie, unele cu logoul universităţii lor, iar altele cu logoul unei instituţii diferite. Când a fost vorba de tricourile cu logoul Universitatii St Andrews, studenţii au manifestat doar un uşor disconfort şi s-au spălat apoi superficial pe mâini, susţine Reicher. În cazul tricourilor celeilalte universităţi însă, ei au exprimat un real dezgust şi s-au năpustit să se spele riguros.

Explicaţia ar fi dorinţa pentru o mai mare apropiere fizică de membrii grupului din care o persoană face parte.

În cadrul unui alt experiment, studenţii au fost împărţiţi în două grupuri şi li s-a cerut să vorbească cu cineva fie din grupul lor, fie din celălalt grup, aranjându-şi scaunele în aşa fel încât să se simtă cât mai confortabil. Cei care au vorbit cu persoane din acelaşi grup şi-au aşezat scaunele cu 20 la sută mai aproape de interlocutorii lor în comparaţie cu cei care au vorbit cu membri ai celuilalt grup.

Totuşi, crearea acestei intimităţi între oameni are efecte pozitive asupra corpului şi minţii – şi atunci de unde pericolul şi paradoxul, întreabă Reicher. Mai departe, el dă exemplul pelerinajelor la Mecca. Pelerinii care se identifică într-un grad ridicat cu ceilalţi pelerini se simt cel mai în siguranţă atunci când se află împreună într-un număr cât mai mare. Dar iată ca astfel se poate ajunge la tragedii ca cea din 2015, când sute de oameni au murit striviţi de mulţime.

Pericolele ce decurg din acest sentiment de intimitate care se formează între membrii unui grup pot fi însă şi de altă natură, continuă Reicher. Oamenii împart între ei mâncarea şi băutura, ba chiar si obiecte de igienă personală – gesturi dăunătoare pentru sănătatea noastră în general şi cu atât mai mult în timpul unei crize epidemiologice.

Şi cu o astfel de situaţie ne vom confrunta în curând, cand oamenii se vor reuni cu familia extinsă pentru a petrece Crăciunul, într-un mediu familiar, în care se poate uita cu uşurinţă de restricţii, de distanţare, creându-se astfel condiţiile ideale pentru răspândirea infecţiei, atrage atenţia Reicher. Tocmai acest univers intim în care ne simţim cel mai bine în mod normal poate deveni cel mai periculos în vreme de pandemie, arată el.

C.S.