La începutul lunii iunie, spitalele din România au primit o notificare din partea Avocatului Poporului cum că sunt “monitorizate prin declanșarea mecanismului național de prevenire a torturii”.
Renate Weber susține că, în accepțiunea legislației internaționale și interne, orice loc în care o persoană este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voință proprie, este considerat loc de detenție, astfel că trebuie monitorizată respectarea drepturilor și demnității persoanelor aflate în aceste locuri.
Decizia ei a stârnit reacții dure la nivelul Guvernului, PNL cerând deja revocarea sa din funcție. Până una alta, însă, spitalele COVID trebuie să afișeze că sunt monitorizate ”prin mandatul de mecanism național de prevenție a torturii” și să aloce resurse pentru a oferi Avocatului Poporului documentele solicitate.
Spitalul e casă de oaspeți, nu casă de detenție
SpotMedia.ro a stat de vorbă cu dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală, despre cum a primit și cum a perceput solicitarea Avocatului Poporului.
”Am văzut explicația celor de la Avocatul Poporului, în privința părții juridice a explicației nu am competența să comentez, însă aș vrea să subliniez ca idee originea cuvântului 'spital' și cum au apărut spitalele.
Originea cuvântului provine din 'hospital' - casă de oaspeți, nu casă de detenție, spitalele fiind înființate pe vremea Sf. Vasile cel Mare, pentru oamenii care aveau nevoie de odihnă sau care aveau diverse probleme, în timpul călătoriilor lungi pe care le făceau.
De la acel moment, lucrurile au evoluat, s-au schimbat, mai sunt multe de schimbat în spitalele românești ca să răspundă cât mai bine nevoilor pacienților, din punct de vedere al circuitelor sau al dotării, dar în niciun caz nu putem spune că sunt locuri de detenție.
Înțeleg supărarea celor care au trebuit asimptomatici fiind să stea internați, trebuie însă să nu uităm că vorbim de o pandemie cu un virus nou și de o problemă de sănătate publică”, a declarat, pentru SpotMedia.ro, dr. Mahler.
Spitalul și tortura: Cum au ajuns medicii de la eroi la torționari și care vor fi efectele
Medicii cer o poziție publică fermă împotriva insinuărilor de tortură
Aceasta spune că medicii s-au simțit umiliți și revoltați și, chiar dacă nu au lăsat asta să le afecteze munca, cer să fie apărați public.
”S-au simțit umiliți, revoltați. Sunt în aceeași stare și acum, nu s-a schimbat nimic vizavi de percepția acestui lucru.
Își fac treaba în continuare, pentru că își iubesc meseria și, în marea lor majoritate, angajații din Marius Nasta sunt persoane care își fac treaba bine și iubesc ceea ce fac, dar cu toții solicita o poziție publica legală, dar ferma împotriva unei astfel de insinuări. (…)
Este foarte greu să mulțumești pe toată lumea, cu siguranță vor fi lucruri care nu ies perfect și atunci când vine un pacient în spital, gradul de sensibilitate, atât al lui, cât și al familiei, este mult mai mare.
Cred ca instituțiile statului trebuie să reglementeze, sa verifice activitatea din spitale, pe medici, dar și să poziționeze corect medicul în societate, mai ales pe medicii care sunt medici, dar vorbim și de alte categorii de personal medical, asistenți, infirmiere. Cred și simt nevoia să crească încrederea în medicina românescă”, ne-a mai declarat managerul.
Dr. Mahler arată că această neîncredere în final tot pe pacient îl afectează.
”Și din păcate această neîncredere se amprentează direct asupra pacientului. Tot el este cel care suferă. Dacă eu sau dumneavoastră mergem într-o instituție medicală, trebuie să avem încredere că viața noastră va fi îngrijită, protejată acolo.
Bineînțeles și cei din spital trebuie sa îngrijească pacientul, să-l respecte și să-l protejeze și sa acționeze cu corectitudine responsabilitate și implicare”, mai spune managerul Spitalului Marius Nasta.
Medicii sunt verificați pentru tortură. Tătaru spune că se simt jigniți, controlați
De ce nu s-a sesizat Renate Weber până acum?
Dr. Mahler spune ca, dacă Avocatul Poporului ar crede cu adevărat argumentele pe care le prezintă acum, ar fi luat deja măsuri, pentru că există dintotdeauna categorii de pacienți care sunt obligatoriu internați.
”De ce nu s-a pus problema până acum și de ce Avocatul Poporului nu și-a pus problema că bolnavii psihici sunt obligatoriu internați, atunci când sunt agresivi și când pun în pericol siguranța celor din jur?
Sau pentru pacienții cu TBC multidrog rezistentă? Și pentru ei este foarte greu să stea șase luni internați în spital, perioadă în care se așteaptă negativarea examenului de sputa tocmai pentru a nu mai fi un pericol pentru cei din jur.
Astea sunt doar două exemple, pentru două probleme de sănătate publică, în care statul român are grijă de comunitate prin internarea pacienților, protejând comunitatea și cerându-le persoanelor bolnave și/ sau aparținătorilor să accepte că este nevoie de acestă modalitate de îngrijire”, atrage atenția medicul.
În loc să se ocupe de pacienți, scanează hârtii
Ea spune că oricum avea deficit de personal, iar acum aceiași angajați au trebuit să se ocupe și de scanarea documentelor cerute de Avocatul Poporului și oricum n-au putut termina în termenul acordat.
„Nu avem resurse suplimentare, avem un deficit de personal foarte mare în Institutul Marius Nasta. Avem în structură 900 de posturi, dintre care sunt ocupate 700. Lucrăm oricum cu un deficit mare de personal. Nu avem resurse suplimentare, se fac foarte multe ore suplimentare în această perioadă.
Volumul de documente care trebuie scanate este foarte mare, fiecare pagină a trebuit scanată cu secretizarea datelor pacientului, un efort extrem, care necesită mult timp, astfel ca nu avem pregătite toate documentele, și astăzi (miercuri) este ultima zi, noi trimitem acum informare către Avocatul Poporului, cu documentele pe care am reușit să le scanăm, dar pentru celelalte vom cere derogare de termen, pentru că este absolut imposibil să scanezi sute de foi de observație și fiecare foaie are la rândul ei zeci de pagini”, a conchis managerul Spitalului Marius Nasta.