Medic german: De măști nu scăpăm așa de repede. Ne așteaptă o iarnă grea

Medic german: De măști nu scăpăm așa de repede. Ne așteaptă o iarnă grea

Medicul Christian Drosten, care a dezvoltat primul test de diagnosticare a infecției cu noul coronavirus, avertizează într-un interviu pentru Deutsche Welle că ne așteaptă o iarnă grea.

Totodată, el spună că nu vom scăpa foarte repede de măști și va trebui să le purtăm chiar și după ce va începe vaccinarea.

Cât mai avem de trăit în lumea întreagă cu această pandemie de coronavirus?

Este foarte greu să facem prognoze globale. Avem foarte multe situații diferite și dificile în Europa. Iarna nu va fi ușoară. Anul viitor vom avea vaccinuri. Cred că va dura până la finalul anului viitor ca aceste vaccinuri să ajungă la anumite părți din populație.

De măști nu scăpăm așa repede. Și după ce vom începe vaccinarea, cea mai mare parte a populației va trebui să poarte mai departe măștile. În țări ca Germania, cu un număr mic de cazuri de infectare, nu va exista o imunizare în masă. Probabil că aceasta nu va exista nici în celelalte țări din Europa.

Pentru alte regiuni este greu de spus. În Africa de exemplu, se pare că evoluția bolii este mai puțin gravă. S-ar putea să aibă legătură cu structura demografică tânără, dar pe moment analizăm situația doar în mediul urban, unde locuiesc oricum mulți oameni tineri.

Nu știm cum va evolua virusul când se va răspândi în mediul rural. Nu știm nici ce statut are epidemia acolo. Există date conform cărora numărul noilor infectări ar fi în scădere. Dar nu știm dacă putem generaliza. În orașe, epidemia pare să slăbească în intensitate, dar este la fel de posibil să revină în forță.

Ce regiuni vă provoacă îngrijorări deosebite?

India mă îngrijorează acum cel mai tare. Țara are o mare densitate a populației. Virusul se extinde acolo – nu aș zice că e scăpat total de sub control, dar aproape. Mai sunt desigur și anumite teritorii din America de Sud. Am amintit mai devreme Africa.

Continentul african este pe moment un mic mister. Iar în emisfera nordică vine iarna și există regiuni, inclusiv în Europa, unde există puțin control asupra virusului. Unele țări se confruntă deja înainte de începutul iernii cu un număr mare de cazuri, iar încrederea oamenilor de acolo în sistemul medical este scăzută. Există țări, și în Europa, care ar trebui să ia, cred eu, în curând măsuri mai dure.

Alte țări consideră Germania un fel de model de controlare a pandemiei. Ce fac germanii bine?

Este cu siguranță o combinație de factori. Un motiv ar fi modul direct și decisiv în care s-a acționat la primul val al pandemiei, prin măsurile decise de cancelară. Între timp, solidaritatea landurilor federale s-a mai diminuat. Dar a fost desigur decisiv faptul că Germania a acționat foarte devreme.

Nu în relație cu data calendaristică, ci cu momentul în care au fost instituite restricțiile de contact social, așa-numitul lockdown. Și asta în comparație cu evoluția reală a epidemiei. Am știut mereu în ce stadiu se află epidemia la noi pe baza testelor de laborator. Și aceste teste și disponibilitatea lor la scară largă deosebesc Germania de alte țări.

O altă explicație ar fi că, la noi, epidemia a început ceva mai târziu. Primele cazuri importate de coronavirus nu au provocat o epidemie deja în ianuarie, ci abia la sfârșitul lui februarie. Primele cazuri importate au fost ținute sub control și răspândirea bolii a fost inițial stopată. Este probabil motivul pentru care abordarea noastră a fost atât de eficientă. După lockdown, să zicem de la jumătatea lui mai, s-au mai înregistrat puține cazuri noi în Germania, iar lucrurile au rămas la fel. Până acum, chiar dacă observăm din nou o ușoară creștere a numărului de infectări.

Acum urmează toamna și iarna. Ce credeți că se va întâmpla în Germania?

Cred că există puține deosebiri între țările europene în ceea ce privește structura demografică a populației și alți parametri. Trebuie deci să privim spre ceilalți – spre Franța, Marea Britanie, Spania.

Ce vedem acolo, vom avea și noi în Germania, dacă nu luăm măsuri neîntârziat, măsuri care să fie suportabile pentru economie, dar care trebuie în același timp să ducă la îndeplinirea obiectivului (de a ține epidemia sub control, n.red.). Este o sarcină grea să găsim momentul corect în care să schimbăm actualele măsuri, care acum sunt corecte și la care nu este nimic de criticat.

Așa cum ați spus, vom purta încă măștile o perioadă îndelungată. Când vom avea voie din nou să ne îmbrățișăm?

Aceasta va fi o chestiune foarte regională. Nu m-ar mira ca, anul viitor, în anumite părți ale lumii populația să fie protejată. Dar aceasta înseamnă că, în părțile respective ale lumii, populația să fi trecut printr-o epidemie nu prea gravă, mai ales datorită structurii demografice tinere.

În Africa ar putea fi așa. Cel puțin așa sper, că profilul tânăr al populației africane se va dovedi un factor de protecție. În alte părți ale lumii, unde strategia este de a limita o răspândire masivă a virusului, în așteptarea unui vaccin, cred că vom fi nevoiți să purtăm măștile de protecție până la sfârșitul lui 2021. Este imposibil să facem prognoze exacte, dar anul viitor va fi un an în care vom purta măști.

Prof. Dr. Christian Drosten este directorul Institutului de Virologie la spitalul Charité Berlin. El a fost în 2003 printre primii cercetători care au descoperit virusul SARS, tot un coronavirus. La începutul anului 2020, el a dezvoltat primul test la nivel mondial de diagnosticare a infecției cu SARS-CoV-2.