Medicul Valeriu Gheorghiță atrage atenția că există teste rapide care dau rezultate fals negative. Potrivit acestuia, explicația ar fi că acestea nu au suficientă validare din punct de vedere al sensibilității și al specificității metodei folosite.
„Într-adevăr, în ultima perioadă, noi nu am făcut această evaluare de eficiență și de rată de pozitivare, dar vom completa aceste date și pentru valul 4, pentru varianta Delta.
Dar din studii preliminare, într-adevăr, rata de fals negativ, adică rezultate fals negative pentru testele antigen, pare a fi ceva mai mare comparativ cu ce se întâmplă la testele PCR. Singura explicație pe care o avem este foarte probabil că au intrat în uz teste antigen rapide, care nu au suficientă validare din punct de vedere al sensibilității și al specificității metodei folosite.
Trebuie să avem grijă la tipul de teste care se folosește, pentru că este singura explicație logică pe care o avem de ce la acest moment avem mai multe teste antigen care dau mai frecvent rezultate fals negative”, a declarat Gheorghiță.
Alte explicații, spune medicul, ar putea fi legate de modul prin care se recoltează sau persoanele testate sunt asimptomatice.
„O altă explicație este legată de tehnica recoltării. Dacă nu se recoltează corect, evident probabilitatea de a avea un rezultat eronat este mai mare.
Sau dacă persoana este asimptomatică iarăși testele rapide antigen au o sensibilitate ușor mai redusă, pentru că perioada în care ele sunt frecvent pozitive sunt în faza mare de multiplicare a virusului, când în general persoana are și simptome”, a subliniat Gheorghiță.
Un studiu realizat de MedLife arăta că doar 53% din totalul persoanelor diagnosticate pozitiv cu infecţia SARS-CoV-2 prin testele RT-PCR au fost detectate şi prin teste rapide.
Astfel, specialiştii susţin că testele rapide nu sunt un instrument fiabil de diagnostic sau triaj pentru persoanele asimptomatice şi pot fi luate în calcul, ca o precauţie suplimentară, doar în cazul persoanelor simptomatice.