Pandemia COVID-19 are un impact considerabil asupra accesului bolnavilor cronici din România la servicii medicale și asupra calității acestor servicii, arată un studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate.
Iar efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor cronici și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat.
Astfel, arată cercetarea, peste jumătate dintre bolnavii cronici chestionați (51,7%) consideră că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.
Respondenții au acordat note de la 1 la 10 calității serviciilor medicale primite înainte de pandemie și în timpul pandemiei COVID-19.
Media notelor acordate a scăzut de la 8 înainte de debutul pandemiei la 4 în timpul pandemiei. Așadar, din perspectiva bolnavilor cronici, pandemia COVID-19 a redus semnificativ calitatea serviciilor medicale.
De ce a scăzut calitatea serviciilor medicale
Cauzele acestei scăderi semnificative sunt multiple. Cea mai frecvent invocată este scăderea sau blocarea accesului la spitalul unde persoana se prezenta de obicei pentru tratament și monitorizare.
Dificultățile create de restricțiile de circulație, precum și procurarea dificilă a medicamentelor, sunt și ele cauze frecvent invocate.
Afecțiunile cronice ale bolnavilor s-au agravat
Peste jumătate (51,4%) dintre bolnavii care au perceput ca negativ impactul pandemiei asupra serviciilor medicale primite consideră că afecțiunea cronică de care suferă s-a agravat înperioada pandemiei și peste trei sferturi (77,5%) afirmă că au în continuare dificultăți în a accesa serviciile medicale de care au nevoie.
Lipsa medicamentelor, o problemă frecvent mediatizată, a afectat 30% dintre bolnavii cronici chestionați.
Medicamentele cel mai frecvent invocate ca având probleme de disponibilitate sunt levotiroxina, sub denumirea comercială euthyrox (medicament esențial în tratarea bolilor tiroidiene), și hidroxiclorochină (medicament esențial pentru tratarea unor afecțiuni autoimune).
Lipsa ambelor substanțe medicamentoase a fost declanșată sau agravată de apariția pandemiei COVID-19.
Prăbușire dramatică a numărului de internări
Numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior.
Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar numărul rămâne la jumătate față de anul precedent.
Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (-90%) ale numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.
Reducerea spitalizărilor în spitalele publice non-COVID este mai severă decât în spitalele private.
