Un indicator pe care îl urmăresc specialiștii atunci când măsoară evoluția COVID-19 și capacitatea de răspuns a sistemului medical este numărul internărilor în secțiile de Terapie Intensivă.
Asta arată, pe de o parte, agresivitatea bolii și, pe de altă parte, ar permite ajustarea sistemului medical, astfel încât el să nu cedeze, așa cum s-a întâmplat în perioadele cele mai critice din Italia.
Astfel, în fiecare raportare pe care Grupul de Comunicare Strategică o face zilnic, sunt menționate:
- Cazurile noi de îmbolnăviri
- Numărul deceselor
- Numărul persoanelor internate în Terapie Intensivă
- Numărul testelor efectuate.
*Până la decizia Curții Constituționale, un indicator detaliat era și acela al persoanelor aflate în carantină/izolare.
Cu toate informațiile pe masă, putem estima evoluția ascendentă a îmbolnăvirilor: chiar dacă luni, de pildă, au fost raportate doar 250 de cazuri noi, numărul testelor efectuate a fost sub 5.000, ceea ce înseamnă un procent de peste 5% de îmbolnăviri.
Marți, la ultima raportare, cazurile noi au ajuns iarăși la aproape 400, iar bilanțul deceselor a crescut simțitor: 31 de oameni au murit în ultimele 24 de ore, după infectarea cu SARS CoV2.
Situația e asemănătoare și pentru un alt indicator-cheie, care reprezintă pentru autorități un semnal privind capacitatea spitalelor de a trata cazurile grave: numărul pacienților care necesită asistență de terapie intensivă.
Câte locuri sunt în ATI pentru COVID-19 și unde e sistemul copleșit
Luni, în secțiile de terapie intensivă care se ocupă de COVID-19 din România erau internați 227 pacienți, cu 12 mai mulți decât în ziua anterioară, dinamica fiind, de altfel, ascendentă, de câteva zile. Marți, numărul a crescut la 231.
Totuși, la nivel național, situația nu arată rău.
Sunt 1.128 de paturi pentru Terapie Intensivă, cu 890 de aparate de suport respirator, potrivit datelor comunicate de Grupul de Comunicare Strategică, la solicitarea SpotMedia.ro.
Dintre acestea sunt ocupate, așadar, doar 231, dar rata de ocupare este diferită, în funcție de regiuni/orașe.
Așa se face că în București spitalele desemnate să trateze cazurile de COVID au secțiile de terapie intensivă supraîncărcate.
De pildă, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” mai avea, luni după-masă, un singur pat disponibil în Secția ATI, a precizat pentru SpotMedia.ro doctorul Beatrice Mahler, managerul instituției.
Aici, în cursul weekendului, un pacient care a necesitat asistență de terapie intensivă a putut fi admis pe secție, pentru că un alt pacient a fost transferat într-o secție normală, după șapte zile de terapie intensivă.
Un alt spital bucureștean din linia I pentru cazurile de COVID-1, Institutul Matei Balș, lucrează, și el, la capacitatea maximă a Secției de Terapie Intensivă, care este de 25 locuri active.
Totuși, spune doctorul Adrian Marinescu, chiar dacă într-o regiune apare supraîncărcarea secțiilor ATI pentru COVID-19, sunt și secțiile de terapie non-COVID care, la nevoie, pot prelua cazuri.
Spotmedia.ro a solicitat și o statistică separată pentru București, unde secțiile de ATI sunt solicitate, dar informațiile încă nu ne-au fost transmise.