Din sala de operație din Italia, către viitorul medicinei românești. Medicul Florin Puflea: majoritatea românilor plecați nu s-au rupt de țară

Medicii români de peste hotare ne oferă mai mult decât speranța că medicina din România se poate alinia standardelor internaționale: ne oferă sprijinul și certitudinea că există oameni care lucrează concret pentru această schimbare. Mai este mult de muncă, dar în această direcție se implică profesioniști cu ani de experiență, preocupați de învățarea continuă și dispuși să transmită mai departe, prin mentorat, ceea ce au acumulat.

Unul dintre ei este dr. Florin Puflea, medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Pederzoli din Peschiera del Garda, Verona, și vicepreședinte al Societății Medicale Române din Diaspora (ROMEDI.org).

Ajuns în Italia, dr. Florin Puflea a fost impresionat de cultura învățării continue pe care a găsit-o acolo, de respectul pentru protocoale și de modul în care întreaga activitate a echipei medicale este construită în jurul pacientului.

Într-un interviu acordat spotmedia.ro, dr. Florin Puflea subliniază că adevărata valoare a diasporei medicale constă în transformarea experienței acumulate în străinătate în educație, colaborare și proiecte care sprijină medicina din România.

„Plecarea din România m-a învățat că distanța nu se măsoară în kilometri. Rămâi aproape de țara ta prin ceea ce faci pentru oameni. Cred că adevărata valoare a diasporei medicale nu este faptul că lucrează în alte sisteme, ci că poate transforma experiența acumulată în educație, mentorat și proiecte care aduc împreună românii din domeniul medical, oriunde s-ar afla.”

Idei-cheie din interviu

Despre plecare – Pentru dr. Florin Puflea, plecarea din România nu a fost o ruptură, ci o etapă firească de formare profesională. Decizia s-a conturat treptat, din dorința de a înțelege cum funcționează alte sisteme medicale și de a evolua într-un mediu în care educația continuă este o prioritate. Deși și-a construit cariera în Italia, spune că a plecat cu gândul că experiența acumulată ar putea fi valorificată, într-o zi, și în România.

Despre integrare – Integrarea în sistemul medical italian a însemnat mai mult decât adaptarea la o altă limbă. Medicul spune că a trebuit să înțeleagă o altă cultură organizațională, bazată pe respectarea protocoalelor, colaborare între specialități și orientarea permanentă către pacient. Experiența din terapia intensivă l-a convins că performanța nu aparține unui singur medic, ci unei echipe care funcționează eficient și învață continuu.

Despre România – Privind România de la distanță, dr. Puflea spune că a înțeles mai bine atât provocările, cât și potențialul sistemului medical. Consideră că medicii români sunt foarte bine pregătiți, iar diferența față de alte țări este dată mai degrabă de organizare și de investițiile constante decât de valoarea profesioniștilor. Pentru el, România a rămas întotdeauna „acasă”, locul în care s-a format ca om și ca medic.

Despre diaspora – Dr. Florin Puflea vede diaspora medicală ca pe o resursă valoroasă pentru România, nu doar prin experiența individuală a medicilor plecați, ci prin capacitatea lor de a construi proiecte comune, programe de mentorat și parteneriate pe termen lung. Implicat în fondarea ROMEDI, el susține că experiența acumulată în străinătate trebuie transformată în schimb de expertiză, educație și colaborare, pentru ca atât profesioniștii din sănătate, cât și pacienții din România să aibă de câștigat.

Mesaj pentru tineri – Mesajul său pentru tinerii care vor să plece din țară este să privească experiența internațională ca pe o oportunitate de învățare, nu ca pe o despărțire de România. Îi îndeamnă să nu uite de unde au plecat și să folosească tot ceea ce învață în afara țării pentru a crea punți între oameni și sisteme, nu pentru a le separa.

Cum a început drumul dumneavoastră în medicină și cum vă imaginați, la început, că va arăta cariera dumneavoastră în România?

Nu provin dintr-o familie de medici și cred că tocmai de aceea alegerea a fost una foarte conștientă. Medicina m-a atras pentru că este una dintre puținele profesii în care cunoștințele, responsabilitatea și relația umană se întâlnesc în fiecare zi.

La început mă vedeam profesând în România. Nu aveam în plan să plec. Îmi doream să devin un medic bine pregătit și să construiesc o carieră aici. Pe parcurs am înțeles însă că medicina modernă înseamnă învățare continuă și că, uneori, trebuie să ieși din zona de confort pentru a evolua.

Care a fost momentul în care ați simțit că plecarea din România era pasul necesar pentru formarea și evoluția dumneavoastră profesională?

Nu a existat un moment precis. A fost o decizie care s-a conturat în timp.

Îmi doream să văd cum funcționează alte sisteme medicale, să lucrez alături de profesioniști din medii diferite și să mă dezvolt într-un context în care educația continuă este parte din activitatea de zi cu zi.

Nu am privit niciodată plecarea ca pe o despărțire de România. Am considerat-o o etapă de formare, cu gândul că experiența acumulată va putea fi, la un moment dat, utilă și acasă.

Ce a însemnat adaptarea la sistemul medical italian – profesional, cultural și uman?

Adaptarea a fost, probabil, una dintre cele mai importante lecții profesionale și personale.

Nu este suficient să cunoști limba. Trebuie să înțelegi cultura organizațională, modul în care funcționează echipa și responsabilitatea fiecărui profesionist.

M-a impresionat respectul pentru protocoale, colaborarea interdisciplinară și faptul că pacientul este întotdeauna în centrul deciziilor. În ATI înțelegi foarte repede că rezultatele nu apar prin efortul unui singur medic, ci prin funcționarea întregii echipe.

Cum s-a construit parcursul dumneavoastră medical în Italia? Ați urmat specializări în anestezie, terapie intensivă neonatală și pediatrică, management sanitar și leadership în sănătate. Cum și de ce ați făcut aceste alegeri?

Nu am urmărit să adun diplome. Fiecare etapă de pregătire a venit dintr-o nevoie pe care am întâlnit-o în practica de zi cu zi.

Anestezia și terapia intensivă m-au învățat să iau decizii rapide și bine fundamentate. Specializarea în anestezia neonatală și pediatrică mi-a oferit o perspectivă asupra celor mai fragili pacienți și asupra responsabilității pe care o presupune îngrijirea lor.

Mai târziu am ales să aprofundez managementul și leadershipul, pentru că am realizat că un medic poate contribui la schimbare nu doar prin ceea ce face în sala de operație, ci și prin felul în care construiește echipe, dezvoltă proiecte și promovează o cultură organizațională sănătoasă.

Astăzi cred că medicina performantă are nevoie în egală măsură de competență clinică și de leadership.

Lucrați într-un domeniu în care deciziile se iau adesea în situații-limită. Cum v-a schimbat ATI felul în care priviți medicina și responsabilitatea medicului?

ATI te schimbă inevitabil. Înveți că nu există loc pentru orgoliu și că fiecare decizie trebuie luată cu luciditate și responsabilitate.

Devii mai atent la detalii, mai disciplinat și conștient că performanța individuală este importantă, dar că adevărata valoare apare atunci când întreaga echipă funcționează bine.

În același timp înveți să comunici mai bine cu pacienții și cu familiile lor, chiar și în cele mai dificile momente.

Ce ne puteți spune, lucrând în Italia, despre felul în care se construiește încrederea între pacient, medic și sistemul medical?

Încrederea se construiește în timp. Pacientul trebuie să simtă că este ascultat, că primește explicații sincere și că deciziile sunt luate în interesul lui.

În același timp, medicul trebuie să poată lucra într-un sistem care îl sprijină prin protocoale clare, organizare și resurse adecvate. Când toate aceste lucruri funcționează împreună, încrederea apare firesc.

Ce v-a marcat cel mai mult în anii petrecuți în spitale universitare și centre medicale europene?

Probabil cultura învățării continue. Am întâlnit profesori care, deși aveau zeci de ani de experiență, continuau să învețe și să îi încurajeze pe medicii tineri să pună întrebări. Această modestie profesională mi se pare una dintre cele mai importante lecții pe care le-am primit.

Cum s-a schimbat felul în care ați privit România după ce ați început să o vedeți de la distanță?

Distanța îți oferă perspectivă. Am început să văd mai clar atât provocările, cât și potențialul extraordinar al medicinei românești. Avem medici foarte bine pregătiți. De multe ori diferența nu este făcută de valoarea oamenilor, ci de organizare, de continuitatea investițiilor și de capacitatea sistemului de a valorifica această resursă umană.

Au existat momente în care ați simțit că trebuie să contribuiți mai direct la ceea ce se întâmplă în medicina din România?

Da, iar acest sentiment a devenit tot mai puternic odată cu trecerea anilor.

La început am rămas implicat prin cursuri și proiecte educaționale. Ulterior am înțeles că este nevoie de o colaborare mai bine organizată între medicii români din țară și cei din diaspora.

Acesta este unul dintre motivele pentru care m-am implicat în Societatea Medicală Română din Diaspora – ROMEDI.ORG. Cred că experiența acumulată în diferite sisteme medicale trebuie pusă în comun și transformată în proiecte care aduc valoare atât profesioniștilor din sănătate, cât și pacienților.

Cred că este important să subliniez că multe dintre proiectele dedicate diasporei medicale românești au fost construite prin colaborare. Împreună cu Dr. Raluca Cașcaval, Dr. Flora Zarcu Power și alți colegi români din diaspora, am colaborat cu echipa Romanian United Foundation (RUF) la inițierea proiectului Global Romania Health, pornind de la convingerea că medicii români din întreaga lume pot constitui o resursă importantă de dezvoltarea a sănătății în comunitățile românești din afara granițelor.

Pe măsură ce dialogul cu colegii din diaspora s-a dezvoltat, a devenit tot mai clar că există nevoia unei organizații profesionale dedicate exclusiv comunității medicale românești din diaspora. Din această nevoie comună s-a născut ROMEDI.ORG – Societatea Medicală Română din Diaspora, organizație având ca obiectiv să ofere un cadru stabil de colaborare între medicii și profesioniștii din sănătate români din întreaga lume.

Misiunea ROMEDI este de a crea o rețea profesională care să faciliteze schimbul de experiență, educația medicală continuă, mentoratul pentru studenți, rezidenți și tinerii specialiști, dezvoltarea cercetării și a proiectelor internaționale, precum și promovarea excelenței profesionale și a colaborării interdisciplinare. În același timp, societatea își propune să consolideze legătura dintre diaspora medicală și sistemul de sănătate din România, prin proiecte concrete, parteneriate instituționale și transfer de expertiză.

Viziunea noastră este aceea a unei comunități medicale românești, unite prin valori profesionale comune, în care experiența acumulată în diferite sisteme de sănătate devine o resursă împărtășită. Credem că viitorul medicinei românești nu se construiește prin inițiative izolate, ci prin colaborare, încredere și respect reciproc între colegii din țară și cei din diaspora.

Privesc RUF, Global Romania Health și ROMEDI.ORG ca inițiative care urmăresc același scop: dezvoltarea unei comunități medicale românești puternice, conectate la nivel internațional și capabile să contribuie, prin educație, mentorat, cercetare și leadership, la îmbunătățirea sistemului de sănătate și la sprijinirea românilor de pretutindeni.

Ce v-a determinat să păstrați această legătură activă cu România?

Pentru mine este ceva firesc.

România este locul în care m-am format ca om, iar faptul că astăzi lucrez în Italia nu schimbă acest lucru.

Prin ROMEDI.ORG dezvoltăm proiecte de educație medicală, mentorat pentru studenți, rezidenți și tineri specialiști, facilităm colaborarea dintre medicii români din întreaga lume și încercăm să construim o comunitate profesională bazată pe schimb de experiență și sprijin reciproc.

Cred foarte mult în mentorat. Știu cât de important este pentru un tânăr medic să întâlnească oameni care să îl îndrume și să îi ofere încredere.

Ce poate aduce diaspora medicală în România, dincolo de experiența individuală a fiecărui medic plecat?

Poate aduce o altă perspectivă.

Nu este vorba doar despre tehnologie sau despre proceduri noi. Este vorba despre cultura siguranței pacientului, despre management, despre leadership, despre colaborarea dintre specialități și despre modul în care sunt organizate spitalele.

Dacă reușim să conectăm aceste experiențe și să construim proiecte comune, câștigă toată lumea dar in principal pacientul.

Cum ar putea fi transformată colaborarea dintre medicii români din diaspora și sistemul medical din România într-un parteneriat real?

Cred că avem nevoie de continuitate.

Nu doar de conferințe sau întâlniri ocazionale, ci de programe de mentorat, schimburi profesionale, proiecte de cercetare, colaborări universitare și platforme prin care medicii să poată lucra împreună indiferent de țara în care se află.

Acesta este și unul dintre obiectivele ROMEDI: să transformăm diaspora medicală într-o rețea activă de colaborare, să contribuim la dezvoltarea unei comunitati și la parteneriate pe termen lung.

Ce a însemnat România pentru dumneavoastră în anii în care v-ați construit viața și cariera în afara țării?

România a rămas întotdeauna acasă. Nu doar locul din care am plecat, ci locul în care s-au format valorile mele și unde am făcut primii pași în viața medicală.

Care este lucrul pe care l-ați înțeles despre România abia după ce ați plecat?

Am înțeles cât de valoroși sunt oamenii pe care îi avem și cât de mult pot realiza atunci când au condițiile potrivite.

Care este lucrul pe care l-ați înțeles despre dumneavoastră abia după ce ați trăit în afara țării?

Că adaptabilitatea este una dintre cele mai importante calități ale unui medic și că învățarea nu se termină niciodată.

Ce v-ați dori să înțeleagă România despre diaspora, dincolo de clișee?

Că majoritatea românilor plecați nu s-au rupt de țară.

Mulți dintre noi ne dorim să contribuim, să împărtășim experiența acumulată și să construim proiecte împreună. Nu este vorba despre a compara sisteme sau despre a da lecții, ci despre a pune în comun ceea ce fiecare a învățat.

Dacă ar fi să formulați o singură lecție pentru un tânăr care vrea să plece, care ar fi aceea?

Să plece cu dorința de a învăța și să nu uite niciodată de unde a plecat. Experiența internațională are cea mai mare valoare atunci când devine o punte între oameni și între sisteme.

Cum credeți sau sperați că va arăta România peste 10 ani?

Îmi doresc o Românie în care colaborarea dintre medicii din țară și cei din diaspora să fie ceva firesc, în care educația medicală să fie o prioritate, iar tinerii medici să simtă că au motive să își construiască viitorul acasă, fără a renunța la oportunitățile internaționale.