Ce avem noi de învățat din dezastrul de la Colectiv este că, inevitabil, vor mai fi incendii cu victime multiple, iar dacă următorul dezastru nu ne găsește mai bine pregătiți, noi, ca societate, avem o mare problemă, spune medicul Elena Copaciu, care a condus timp de 8 ani secția de Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București.
Într-un scurt interviu acordat pentru Spotmedia.ro la 5 ani de la tragedie, dr. Elena Copaciu, fost consilier onorific al ministrului Sănătății în guvernul Cioloș și coordonator al raportului Ministerului Sănătății despre cazul Colectiv, punctează câteva dintre schimbările în bine care s-au produs, dar subliniază apăsat că ”e nevoie să regândim organizarea sistemului sanitar din temelii, ca prioritate în proiectul nostru de țară pentru următorii 10-20 de ani”, dând un exemplu mai mult decât elocvent: ”Ordine prorogate 9 ani de la aplicare și autorizații sanitare temporare reînnoite anual au dus la situația de acum când, în pandemie, spitalele nu pot organiza circuite Covid adecvate!”.
Spot: Stimată doamna dr. Elena Copaciu, au trecut 5 ani de la tragedie, ați fost unul dintre medicii care au luptat atunci pe baricade, pentru a ajuta victimele să supraviețuiască. V-a marcat ceva anume, aveți vreun regret, putea fi altfel, mai bine? Ce ar trebui să învățăm noi, ca popor, din acel moment de cotitură?
Sunt și vor fi foarte multe de spus despre dezastrul produs de incendiul din clubul Colectiv, din acea noapte. Medicina de dezastre e un capitol al activității oricărui medic, în care intervenția coordonată a autorităților are un rol decisiv.
Un lucru bun, dacă pot să spun așa, a fost faptul că s-a produs în București și că au fost disponibilizate rapid peste 100 de paturi de terapie intensivă pentru răniți, iar majoritatea cadrelor medicale au venit spontan de acasă pentru a ajuta cu orice se putea acești răniți.
Etapa de stabilizare primară a marilor arși a fost parcursă relativ bine.
Ce trebuia să urmeze? Transferul rapid ( 24-72 de ore) în centre specializate de mari arși. Cum în țară nu aveam așa ceva (și în niciun caz pentru un numar atat de mare de bolnavi!) se impunea activarea rapidă a mecanismelor care reglementează în UE transferuri transfrontaliere în astfel de situații.
Prelungirea staționării în secțiile de terapie intensivă nespecializate în arsuri creștea riscurile pentru acești pacienți, care aveau nevoie de mediu steril în care să se acopere deficitul cutanat, de materiale pentru acoperirea deficitului (grefe de piele, autogrefe, piele sintetică), de expertiză adecvată etc.
Ce avem noi de învățat din acest dezastru? Că, inevitabil, vor mai fi incendii cu victime multiple. Dacă următorul dezastru nu ne găsește mai bine pregătiți, noi, ca societate, avem o mare problemă!
Spot: Ulterior ați coordonat elaborarea raportului despre tragedia din Colectiv, întocmit de Ministerul Sănătății. Câte dintre problemele majore pe care le-ați semnalat atunci au fost rezolvate în acești 5 ani care au trecut?
Acel raport s-a dorit o analiză a intervenției medicale în dezastrul de la Colectiv. S-au identificat probleme pentru care s-au elaborat recomandări de remediere, s-au identificat autoritățile competente și termene posibile. O parte din proiecte au fost demarate din 2016.
S-a finalizat ordinul pentru îngrijiri medicale la pacienții cu arsuri, OMS 476/2017 - noile centre de arși trebuie să se conformeze recomandărilor de infrastructură din acest ordin, renovarea reanimării de la Spitalul de Arși s-a făcut după acest ordin.
S-a lucrat la finanțarea activităților medicale pentru marii arși prin programul MS Acțiuni Prioritare -Arsuri (demarat in 2017).
Cu sprijinul Ambasadelor Franței și Belgiei, zeci de cadre medicale au parcurs stagii de formare în clinici de referință din cele două țări.
Inclusiv propuneri de reorganizare a activității direcțiilor din Ministerul Sănătății erau în raport (această necesitate au identificat-o și dl ministru Tătaru, și guvernul actual, care au demarat această acțiune).
Ulterior s-a lucrat la un act normativ care să reglementeze mecanismul de transfer al marilor arși în străinatate în timp util, atunci când capacitatea națională de internare este depășită.
Apreciez că tot ce am enumerat mai sus sunt pași concreți în direcția asigurării unor îngrijiri cât mai bune pentru această categorie de bolnavi.
S-a mai discutat în 2016 despre structuri medicale modulare temporare, atașate unor spitale mari multidisciplinare, ca structuri de izolare pentru boli infecțioase, inclusiv cele nosocomiale. Un ordin de ministru a depășit faza de avizare internă MS și a fost blocat în 2017. Acele structuri ar fi fost de mare ajutor în gestionarea actualei pandemii Covid-19!
Spot: Ce NU s-a schimbat în bine și ce propuneri aveți dvs pentru îmbunătățirea sistemului sanitar, atât din perspectiva cadrului medical, cât și a pacientului?
Cred că cel mai lent se mișcă verigile decizionale la nivel de administrație centrală și locală. Iar acest model de leadership este nesatisfăcător și demotivează echipele care lucrează la patul bolnavului!
Există și o disoluție de autoritate profesională, iar actul medical este fragmentat între multe specialități, ceea ce scade din performanță și creează o mare confuzie printre pacienți.
E nevoie să regândim organizarea sistemului sanitar din temelii, ca prioritate în proiectul nostru de țară pentru următorii 10-20 de ani.
Dincolo de tehnologii de vârf și molecule inovative, avem nevoie să folosim eficient resursa umană calificată din sistem.
Avem structuri de autorizare, acreditare, de control, de management, de management al calității, de control al riscurilor etc, dar, din păcate sunt acțiuni pe hârtie! Ordine prorogate 9 ani de la aplicare si autorizații sanitare temporare reînnoite anual au dus la situația de acum când, în pandemie, spitalele nu pot organiza circuite Covid adecvate!
Laxitatea evaluării în procesul de acreditare a contribuit la această situație!
Dacă autoritățile și liderii sistemului sanitar acceptă astfel de compromisuri, ele se răsfrâng în deciziile medicale la patul pacientului.
Nu poți funcționa cu infrastructura și stilul de lucru de acum 70 de ani.
Sistemul sanitar trebuie să răspundă nevoilor actuale ale pacienților, nevoi care încă nu sunt identificate în totalitate.
Spot: Am putea beneficia și de mai mult sprijin și din partea Uniunii Europene?
UE face pași în direcția omogenizării nivelului de practică medicală în țările membre, iar programul C_19 SPACE, derulat cu ajutorul European Society of Intensive Care Medicine este un bun exemplu.
Se dorește un program intensiv de pregătire pentru cadre medicale din afara secțiilor ATI, ca o forță de rezervă care să sprijine activitatea reanimărilor în situații de criză. Pentru participanți cursul este gratuit, iar termenul este decembrie 2020.
Află mai multe despre ”armata sanitară” pe care o pregătește UE: