Campanii venite de la două partide din România și Bulgaria ar putea lansa în curând „o serie de provocări informaţionale anti-ucrainene” având ca scop să prezinte opresiunea la care ar fi supuşi românii din Ucraina, susțin surse din Direcţia Principală de Informaţii (HUR) a Ministerului Apărării de la Kiev. Partidul din România este AUR, iar serviciile secrete ucrainene consideră că sincronizarea acestor operaţiuni speciale sugerează o posibilă coordonare de către Kremlin.
Partidul românesc pro-rus „Alianţa pentru Uniunea Românilor” (AUR) ar putea lansa în curând o serie de provocări informaţionale anti-ucrainene, potrivit unor surse din Direcţia Principală de Informaţii (HUR) a Ministerului Apărării, care au vorbit cu jurnaliştii de la Kyiv Post.
Aceste surse indică faptul că scopul unei astfel de campanii de dezinformare este acela de a prezenta opresiunea care ar viza drepturile românilor în Ucraina.
Aceştia mai menţionează că oficiali AUR realizează în prezent interviuri cu preoţii din satele din regiunile Cernăuţi, Zakarpattia şi Odesa, unde se află un număr semnificativ de etnici români, în cadrul pregătirilor pentru operaţiunea de propagandă.
În plus, propagandiştii discută cu familiile bărbaţilor care servesc în prezent în Forţele de Apărare ale Ucrainei, relatează kyivpost.com.
„Această operaţiune face parte din peisajul politic intern al României, dar ar putea avea un impact negativ asupra imaginii Ucrainei”, a declarat un oficial din cadrul serviciilor speciale care a discutat cu Kyiv Post sub rezerva anonimatului.
El a adăugat că acest lucru ar putea duce la escaladarea situaţiei, cu blocaje de tranzit şi incitare la proteste.
Potrivit unor surse, o campanie similară de informare este derulată de reprezentanţii partidului bulgar „Renaşterea” în regiunea Odesa, vizând satele locuite în principal de etnici bulgari, scrie kyivpost.com.
O sursă din cadrul serviciilor secrete ucrainene consideră că sincronizarea acestor operaţiuni speciale sugerează o posibilă coordonare de către Kremlin, menită să complice situaţia geopolitică a Ucrainei.
kyivpost.com, notează şi că anul trecut, Financial Times a relatat că partidul de extremă dreapta AUR, acum principala forţă de opoziţie a ţării, a câştigat popularitate în România.
FT a remarcat că AUR a valorificat sentimentele anti-ucrainene în creştere şi propaganda de dezinformare pentru a-şi creşte sprijinul alegătorilor la aproximativ 20% după alegerile din 2019.
„Cândva un partid iredentist marginal care a defăimat minoritatea etnică maghiară... AUR a schimbat treapta de viteză şi s-a concentrat asupra Ucrainei, declarând că războiul „nu este al nostru” şi îndemnând guvernul să nu mai ajute Kievul”, afirma Financial Times.
De asemenea, partidul se opune tranzitului de produse agricole din Ucraina prin România şi este împotriva furnizării continue de arme de către Bucureşti către Kiev, precum şi găzduirii piloţilor ucraineni pentru antrenamente cu avionul de luptă F-16, mai scrie kyivpost.com.
Ce spune AUR
După apariția informațiilor, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al Alianţei pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu, a răspuns acuzațiilor.
„Dezminţim aberaţiile securiştilor ucraineni şi ale presei aservite lor de la Kiev. AUR nu întreprinde nicio acţiune pe teritoriul Ucrainei şi nici nu are oameni acolo”, subliniază liderul AUR.
”Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmăreşte şi intimidarea românilor din Ucraina, precum şi intimidarea Patriarhiei Române”, afirmă Târziu într-un comunicat transmis de AUR.
El consideră și că HUR lansează un atac „mârşav” asupra preoţilor ortodocşi din satele româneşti de peste graniţă, atac care se adaugă „atacurilor autorităţilor locale ucrainene şi ale bisericii necanonice ucrainene la adresa Patriarhiei Române şi a preoţilor şi credincioşilor români ortodocşi de peste graniţă”.
”Substratul este acela că, pe 29 Februarie, Sfântul Sinod al Patriarhiei Române a decis „binecuvântarea, încurajarea şi susţinerea iniţiativelor comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.
Decizia se referă la trecerea parohiilor, credincioşilor şi preoţilor români din subordinea Patriarhiei subordonate Moscovei la Biserica Ortodoxă Română. Această hotărâre a Sfântului Sinod a stârnit furia naţionaliştilor ucraineni, a autorităţilor de la Kiev şi a bisericii ucrainene necanonice, care nu se află în comuniune frăţească cu Patriarhia Română.
Aceştia ar fi vrut ca parohiile din cele 150 sate româneşti să treacă la structura necanonică. Presiunile autorităţilor asupra preoţilor şi credincioşilor români încalcă dreptul la libertate religioasă şi dreptul la liberă asociere”, susţine Târziu.