Se opune Franța ridicării MCV? Povestea unui raport care a luat multă lume prin surprindere, la București și la Paris

Se opune Franța ridicării MCV? Povestea unui raport care a luat multă lume prin surprindere, la București și la Paris

Vestea că Franța se opune ridicării MCV pentru România (prin raportul unei comisii din Senat, care pune tema pe agendă) nu a căzut bine la București, unde portofoliul Justiției aparține formațiunii care și-a făcut o profesiune de credință din desființarea Secției Speciale și repunerea Justiției pe traseul reformelor structurale ireversibile, condiție obligatorie a ridicării MCV.

Iar dacă PSD avea la îndemână naționalismul și striga « discriminare», USR PLUS nu poate decât să caute motivele în inabilitatea de a negocia politic, atât pe plan intern, cât și european.

Detalii despre raportul comisiei din Senatul francez în care se cere menținerea MCV pentru România

Cum a apărut acest raport al Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul francez privind statul de drept în Uniunea Europeană, care recomandă ca MCV-ul să nu fie prematur ridicat în cazul României și Bulgariei?

Se pare că el a luat prin surprindere atât Bucureștiul, cât și Parisul, spun surse politice. Totuși, raportul analizează destul de precar situația României și mult mai larg încălcările democrației de la Budapesta și Varșovia. Suficient însă cât să facă vâlvă și cât să pună România într-o poziție defensivă.

Trebuie spus din capul locului, însă, atrage atenția analistul politic Radu Magdin, că această comisie nu reprezintă o decizie oficială a statului francez și nu are altă forță decât cea de recomandare.

"Această comisie a Senatului francez, cu tot respectul, nu reprezintă poziția guvernului Franței. Trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, dar trebuie să avem grijă unde este Cezarul.

În momentul de față este în spectrul guvernamental, nu în cel parlamentar.

Spun acest lucru pentru că genul acesta de știre mi-a adus aminte de perioada 2006-2007, când ieșea un parlamentar german sau olandez, iar titlul era ”Germania spune...” sau ”Olanda spune...”.

În acest context este important de știut cadrul constituțional din fiecare țară și de remarcat faptul că rolul acestui raport este unul de informare, deci nu vorbim de legislație adoptată sau de alt tip de luare de poziție.

Este un raport de informare al uneia din cele două camere ale Parlamentului francez. Momentul acesta nu trebuie interpretat ca un semnal guvernamental. Uitați-vă și la cei care au redactat respectivul raport, este o combinație de opoziție și parteneri junior la guvernare".

Ridicarea MCV-ului a fost una dintre promisiunile politice pe care partidele care s-au perindat la guvernare le-au făcut, mizând pe legitimarea populară a măsurilor pe care le iau în Justiție, subsumate acestui scop devenit aproape istoric, în sensul permanentizării în discursul electoral.

Retorica a fost diferită : PSD a acuzat discriminarea în interiorul UE, mai tânăra USR PLUS, care deține acum portofolilu Justiției, a apăsat pedala unei reforme depesedizante, care să repună în echilibru puterile din stat.

După un ultim raport extrem de critic și cu un ton imperativ, deși există această discuție, dacă recomandările MCV sunt obligatorii sau nu, cel din octombrie 2019 și care acoperă abuzurile PSD în ceea ce privește Justiția și asaltul lui Liviu Dragnea asupra instituțiilor, atât PNL, cât și USR PLUS și-au făcut vârf de lance din restaurarea independenței Justiției, reformare și corectarea erorilor, pentru ca România să scape în sfârșit de monitorizarea europeană a felului în care partidele și autoritățile publice respectă separarea puterilor în stat. Adică normele democratice.

Radu Magdin consideră prematur, însă, să vorbim despre un eșec al guvernului PNL - USR PLUS:

"Nu este un eșec al Guvernului României, decât din perspectiva blitzkrieg-ului din primele 24 de ore, când ai noștri nu au știut să gestioneze comunicațional această situație, să explice clar că este vorba de nuanțe, de o poziție parlamentară, nu de una guvernamentală.

Nu este un eșec de fond, ci mai degrabă o lipsă comunicațională, la nivelul la care ar fi fost potrivit în Guvernul României, ministerul de nișă sau mai sus, la nivel de purtător de cuvânt, cineva ar fi trebuit să iasă și să clarifice mai mult situația".

De aici, de altfel, rezidă suspiciunea de dublă măsură a UE, nu musai de la comparația cu statele vestice, care au instituit acest mecanism doar pentru România și Bulgaria, ci de la comparația cu state din același bloc ex-comunist, care au pus în ultimii ani probleme mai mari legate de statul de drept și de limitele puterii politice, dar pentru care nu a fost instituit niciun MCV : Ungaria și Polonia.

Explicația e simplă, în momentul aderării la UE, cei doi azi copii teribili ai Uniunii Europene nu puneau probleme de liberalism (în sens clasic) și democrație.

"E discriminare sau nu, mai întâi să vedem la ce ar fi raportată. La România în sine, la România și Bulgaria? Acest raport avea în vedere mai multe state.

Dacă vorbim de situația în sine mai mare a MCV-ului, este într-adevăr interesul strategic național românesc să scăpăm de acest căpăstru instituțional.

Dar să scăpăm cu bine, adică să avem o strategie bazată atât pe înțelegerea fundamentală a ceea ce înseamnă dinamică de putere în cadrul Uniunii Europene - când cineva te poate bloca tactic, invocând anumite aspecte, cum a fost cazul Schengen - , dar și prin managementul percepțiilor, iar din acest punct de vedere România nu a stat niciodată bine.

Atât raportat la perioada ante-aderare, cât și la cea post-aderare, pentru simplul motiv că liderii noștri nu s-au preocupat strategic de imaginea noastră de țară.

Avem o vulnerabilitate la acest capitol, iar faptul că nu am combătut strategic, printr-o ofensivă și acțiuni concertate în acest sens, noi permitem, din perspectiva percepțiilor, elemente de discriminare care nu-și au locul", argumentează analistul politic Radu Magdin.

În context, însă, faptul că tema s-a așezat pe agendă reprezintă o vulnerabilitate, chiar dacă MCV-ul va fi menținut nu din dorința Franței, ci mai degrabă din cauza nerespectării termenelor de adoptare a Legilor Justiției.

"Franța, ca percepție, înseamnă, într-adevăr, Emmanuel Macron, dar și constituțional și  instituțional. Apropo de legătura cu Renew Europe și cu Dacian Cioloș, aș spune că era în interesul acestui grup și al liderului său să iasă mai rapid în față pentru a nuanța lucrurile, pentru a le prezenta în lumina lor adevărată.

Franța este în frunte, conform datelor publicate de către Banca Națională, în toamna anului trecut, bazate pe noua evaluare a felului în care se investește în România. S-a creat atunci un noul clasament în materie de ISD-uri.

Dacă în trecut, conform acestui clasament, aveam un alt lider, Olanda, și o altă ordine, acum vedem că Franța este în top 3 cu o prezență economică puternică în România, cu interese, cu afinitate și cu prietenie față de România. 

Asemenea elemente cred că pot să îi surprindă chiar și pe prietenii noștri de la Paris, iar ei sunt cu siguranță mai mulți decât cei reticenți față de România în capitala franceză", conchide Radu Magdin.

Alte informații pe subiect:

Context:

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit pentru România chiar în 2007, în momentul aderării UE, ca măsură tranzitorie, al cărei scop era nu să ne scoată la tablă, ci, din contră, să faciliteze reformele din sistemul judiciar și lupta împotriva corupției.

Pentru Bulgaria, incompatibilitatea cu democrația occidentală venea din crima organizată.

După 10 ani, Comisia Europeană a lansat un raport global al progreselor făcute, care se încheia cu douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi dus la ridicarea MCV, cu condiția expresă ca progresele să fie ireversibile.

Or, tocmai această condiție a ireversibilității nu a fost bifată, potrivit raportului din 2018, unde e menționat că situația evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării.

Drept urmare, cele 12 recomandări nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV și au fost formulate opt recomandări suplimentare.

Raportul cere instituțiilor din România să „își demonstreze angajamentul ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției” și „să restabilească (sic!) capacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres”.

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. Ca pas suplimentar, în concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

Ultimul raport de monitorizare amintește de aceste regrese. Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției.

De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră”.

Menținerea MCV-uluim așadar, în pofida încurajărilor care au venit recent prin vocea Verei Jourova, va infirma atât reușita celor două guvernări post-Dragnea în ceea ce privește Justiția, cât și o poziționare mai puternică a României la masa tratativelor din UE, așa cum a reușit, de pildă, Ungaria, deși Viktor Orban are potențialul de a pune probleme mult mai consistente și pe termen lung Uniunii Europene, cu tentativele lui, deloc fragile, de a muta iliberalismul și la Bruxelles, în interiorul Parlamentului European.

Citeşte şi alte texte semnate de Magda Grădinaru


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇