PSD voia să plătim pentru informațiile de interes public pe care le cerem de la autorități. Propunerea a fost susţinută și de liberalul Florin Roman. Când s-a aflat de iniţiativă, toţi semnatarii s-au răzgândit

PSD voia să plătim pentru informațiile de interes public pe care le cerem de la autorități. Propunerea a fost susţinută și de liberalul Florin Roman. Când s-a aflat de iniţiativă, toţi semnatarii s-au răzgândit

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, a semnat o propunere legislativă inițiată de un deputat PSD, prin care se dorește modificarea legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Inițiativa, care a fost depusă la Senat, îi aparține Elizei Mădălina Peța Ștefănescu și a mai fost semnată de alți trei deputați PSD: Bontea Vlad; Ilişanu Claudiu-Augustin și Vişan George-Gabriel.

Iată cum arată propunerea legislativă depusă la Senat

Vezi și Expunerea de motive

Ulterior, liberalul Florin Roman a anunțat că își retrage semnătura după ce a primit ”semnale de la oameni de bună credință, că în forma propusă de inițiator poate naște interpretări abuzive”.

UPDATE: Și social-democrații care au inițiat proiectul au anunțat că își vor retrage semnăturile.

„Referitor la propunerea legislativă privind modificarea legii 544, PSD nu susține această inițiativă. Semnatarii din partea PSD își vor retrage semnatura. Nu e o prioritate pentru PSD această lege”, transmit social-democrații.

ADVERTISING

Ce prevede proiectul controversat

În forma depusă la Senat, propunerea legislativă prevede că solicitanții de informații de interes public vor fi obligați să plătească toate costurile aferente procesării acestora.

Totodată, autoritatea poate refuza transmiterea de informații dacă volumul lor depășește 50 de pagini.

În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică sau alte servicii suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare și identificare a documentelor în arhivă precum și orice alte operațiuni necesare este suportat de către solicitant, în condițiile prezentei legi; dacă informațiile solicitate se află deja pe site-ul Web al instituției, răspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi găsite acestea, iar în cazul în care volumul informațiilor solicitate depășește 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora”, se arată în propunerea legislativă.

ADVERTISING

Taxele sunt stabilite de unitățile administrativ teritoriale

Potrivit inițiativei, taxele variază in functie de durata, complexitatea si volumul serviciilor si actiunilor ce trebuie efectuate m vederea punerii la dispozitia petentilor a informatiilor solicitate.

”Cuantumul taxei pentru serviciile prestate, respectiv acțiunile desfășurate, potrivit alin. (1) al prezentului articol, va fi stabilit prin act administrativ emis, sau după caz, adoptat de către organele de conducere a entităților prevăzute la art. 2, lit. a) din prezenta lege, respectiv prin Hotărârea Consiliului Local în cazul unităților administrativ-teritoriale, în funcție de durata, complexitatea și volumul serviciilor și acțiunilor ce trebuie efectuate în vederea punerii la dispoziția petenților a informațiilor solicitate, în forma solicitată, stabilirea respectivului cuantum fiind în competenta exclusivă a autorităților, sau după caz, a organelor de conducere a instituțiilor publice mai sus menționate”.

ADVERTISING

Taxa se va aplica si in cazul in care respectivele informatii de interes public sunt solicitate in format electronic pentru că, spun semnatarii propunerii, e un volum mai mare de lucru.

”Taxa se vă aplica și în cazul în care respectivele informații de interes public sunt solicitate în format electronic, în condițiile în care documentele ce cuprind respectivele informații de interes public sunt deținute doar în format scris și sunt îndosariate, iar pentru a fi comunicate corespunzător și în timp util petenților presupun activități suplimentare de copiere, scanare, anonimizare a datelor cu caracter personal și alte activități ce implică un volum, o complexitate, sau după caz, o durată mare de muncă.”

În același timp, proiectul propune introducerea în lege a mai multe articole care prevăd că autorităţile pot să refuze accesul la informaţii şi în cazul în care acestea fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidenţiale ce ar putea pune în pericol activitatea unor firme sau ar putea cauza daune uneia dintre părţi în judecarea echitabilă într-un proces.

Florin Roman și-a retras semnătura

Vineri dimineață, liberalul Florin Roman a anunțat pe Facebook că a depus o solicitare prin care își retrage semnătura de pe propunerea legislativă a social democraților.

El a precizat că a primit semnale de la oameni de bună credință, că in forma propusa de inițiator poate naște interpretări abuzive.

”Am depus azi o solicitare în scris de retragere a semnăturii de pe un proiect de lege iniţiat de o colegă deputat, care viza reglementări în cazul legii 544, privind liberul acces la informaţii de interes public.

Am primit semnale de la oameni de bună credinţă, ca in forma propusă de iniţiator poate naște interpretări abuzive, și din acest motiv nu am dorit sa las niciun fel de interpretare. Nu doar ca am retras, dar nici nu vom vota proiectul, din motivele expuse mai sus.

Ca fost jurnalist, sunt un adept al liberului acces la informații de interes public. Cât despre partea politică, înțeleg ca orice dezbatere în perioada campaniei electorale nu este posibila, totul fiind țintit pe atacuri, fără legătura cu subiectul”, susţine Florin Roman.

Reacția USR: Încă o lovitură pe final de mandat

Deputatul USR Claudiu Năsui consideră că proiectul reprezintă ''încă o lovitură pe final de mandat'' prin care parlamentarii vor să îngreuneze accesul la informaţii publice.

"Încă o lovitură pe final de mandat şi pe repede înainte, parlamentarii vor să ne îngreuneze accesul la informaţii publice. Se pare că românii nu sunt buni decât să muncească şi să plătească taxe şi impozite, nu şi să afle ce se întâmplă cu banii după ce îi ia statul. Cel mai tare este, însă, justificarea din expunerea de motive. Oamenii sunt disperaţi că li se cer informaţii de către 'diverse ONG-uri' şi, ţineţi-vă bine, 'postaci pe Facebook'. Efectiv aşa au scris în expunerea de motive. Zic că informaţiile publice sunt cerute pentru a 'şantaja', a 'ameninţa', a 'hărţui' şi a 'provoca scandaluri publice'. Deci scandalul nu este că ei fură şi îşi bat joc de banii contribuabililor. Scandalul este că se află", scrie Năsui, pe Facebook.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇