Oamenii politici din România îi cer lui Volodimir Zelenski să revină asupra legii minorităților naționale adoptată recent în Ucraina și care ar dezavantaja comunitatea românească din țara vecină.
Primul care a semnalat problema, în presa românească, a fost jurnalistul Marin Gherman, stabilit la Cernăuți, dar care scrie și pentru Libertatea.
Acesta a transmis că minoritatea românească din Ucraina este dezamăgită de faptul că forma în care s-a adoptat Legea 8224/13 decembrie 2022 privind minoritățile naționale.
Potrivit lui Gherman, legea va permite din ce în ce mai puțin folosirea limbii materne (limbii române, în cazul minorității românești -n.red.) în școlile din Ucraina.
MAE: Aderarea Ucrainei la UE depinde de reforme
Încă din seara zilei de joi, 22 decembrie, MAE a transmis că Ucraina a legiferat fără să consulte Comisia de la Veneția, așa cum a indicat Comisia Europeană că ar trebui să procedeze, în procesul de aderare la UE.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.
Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii".
Ciolacu (PSD): Zelenski ne-a spus că va proteja minoritatea românească
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a cerut preşedintelui Volodimir Zelenski să intervină pentru revizuirea Legii minorităţilor naţionale, care a fost adoptată de Rada Supremă a Ucrainei şi care afectează dreptul copiilor români din această ţară de a învăţa în limba maternă.
„În discursul susţinut în aprilie în Parlamentul României, domnul preşedinte Volodimir Zelenski ne-a promis că va proteja minoritatea românească din Ucraina şi că va promova dialogul cu ţara noastră în chestiunile privind minoritatea românească.
Ulterior, preşedintele ucrainean m-a asigurat chiar în timpul vizitei pe care am făcut-o la Kiev că minoritatea română din Ucraina va avea parte de aceleaşi drepturi, protecţie şi tratament ca şi minoritatea ucraineană din România. Îi solicit aşadar domnului preşedinte Zelenski să intervină pentru a revizui forma în care a fost adoptată Legea minorităţilor naţionale, înainte ca aceasta să producă efecte legale, în detrimentul comunităţi româneşti şi al altor minorităţi naţionale din această ţară.
Pe lângă aceste acţiuni care au demonstrat că România poate fi un partener de nădejde în situaţii critice, ţara noastră susţine fără rezerve aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Unul dintre motivele pentru care eu personal mă pronunţ în favoarea integrării Ucrainei în comunitatea europeană este că astfel se asigură cele mai solide garanţii pentru respectarea drepturilor minorităţii româneşti din această ţară”, a precizat preşedintele PSD.
Ciolacu subliniază că în noua Lege a minorităţilor naţionale din Ucraina au fost introduse unele reglementări pozitive, care trebuie salutate.
”În acelaşi timp, legea conţine mai multe prevederi neclare sau chiar contrare în raport cu standardele europene privind drepturilor minorităţilor. România este un exemplu în protejarea minorităţilor şi ne aşteptăm ca partenerii şi vecinii noştri să acorde aceleaşi drepturi, atenţie şi protecţie minorităţii române, aşa cum o facem noi de câteva decenii”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de News.ro.
PNL: Dialog deschis cu Comisia de la Veneția pentru remedierea problemelor
Pe de altă parte, Ion Bălan (PNL), preşedinte al Grupului de prietenie cu Ucraina din Parlamentul României, a declarat că e necesar ca aspectele care sunt în continuare problematice în textul legii adoptate de Rada din Ucraina să fie remediate cât mai curând, prin dialog deschis cu România, pe baza expertizei Comisiei de la Veneţia.
”Îmi exprim dezamăgirea că aşteptările noastre privind derularea unui proces real de consultare cu reprezentanţii comunităţilor naţionale, inclusiv cea română, nu şi-au găsit ecoul potrivit şi aşteptat.
Înţelegem pe deplin amplitudinea suferinţei şi a tragediei prin care trece Ucraina şi poporul ucrainean, victime ale războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă şi suntem conştienţi de limitările obiective astfel impuse, dar consider că ar fi putut fi făcute eforturi pentru un dialog pe fond, deschis şi onest cu cei care sunt în primul rând vizaţi de noile prevederi – persoanele aparţinând comunităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv cea română.
De asemenea, am fost surprinşi de accelerarea nejustificată de factori obiectivi a procesului de legiferare, în condiţiile în care nu existau termene constrângătoare, dinainte stabilite, pentru finalizarea procesului de ameliorare a legislaţiei în domeniu.
În aceste condiţii, votul final în Rada Supremă a avut loc înainte de primirea punctului de vedere avizat al Comisiei de la Veneţia. Consider că această opinie, venită din partea unui for cu vastă experienţă în materia standardelor respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ar fi contribuit substanţial la remedierea neajunsurilor din textul votat pe 13 decembrie”, a precizat Ioan Bălan, citat de News.ro.