Zona Obor este una din „inimile” Bucureștiului. Un loc simbol, ce stă mărturie a istoriei și dezvoltării orașului nostru. Aici mereu a fost un spirit aparte – un loc în care tradițiile s-au îmbinat perfect cu spiritul balcanic și modernitatea. Iar toată efervescența vieții din zonă vine de la cea mai mare piață din România și din sud-estul Europei, Piața Obor.
Oborul a traversat epocă după epocă, s-a adaptat mereu vremurilor și s-a tot reinventat, scriind pagini din istoria orașului. Cândva era „Oborul de vite” sau „Târgul de afară”, unde negoțul bucureștean era în floare. Un loc pestriț și dinamic, cu un melange de cântări și spectacole de circ și comedie, cu celebra țuică de prune și delicii tradiționale – gogoși, turtă dulce, brânzoaice, salep, halva, sugiuc etc. Un loc al diversității – cu un amestec fabulos de oameni de diferite etnii, clase sociale și tradiții.
În perioada interbelică, Târgul Moșilor devine un loc emblematic al Bucureștiului – un loc plin de vitalitate, cu o serie de atracții: de la băuturi răcoritoare și berării cu program muzical, la artiști comici, Montagne Russe, Lanțurile și Roata Norocului. Mereu a fost locul unde oamenii se întâlneau, socializau și își petreceau timpul liber împreună .
Halele Obor sunt un simbol al Oborului mereu în pas cu vremurile. O construcție modernistă, pentru care s-a implementat o tehnologie originală: are structura de oțel sudat, învelit în beton poros. Construite în 1936, după proiectul arhitecților Horia Creangă și Haralamb Georgescu, Halele Obor rămân un simbol al patrimoniului nostru național.
Și ajungem la realitatea de astăzi. „Vorbim de un loc emblematic pentru istoria orașului nostru, cu un potențial uriaș, care a fost neglijat până acum. Pentru că nu a existat vreo viziune de dezvoltare a zonei Obor. Deși e traversată zilnic de mii de oameni, a fost tratată doar ca loc de tranzit, un loc în care vii pe fugă și-ți faci cumpărăturile. Merită să fie mai mult de atât și să ajungă precum piețele locale din Lisabona, Barcelona sau Amsterdam. Acele atracții pe care ne place să le vizităm, unde degustăm mâncare tradițională și simțim spiritul locului. Merită investit cu cap pentru a-i reda gloria de altădată și a o transforma într-un punct de referință internațional pe harta Bucureștiului. Un reper pentru turiști, dar și pentru bucureștenii, care își pot petrece timpul liber aici. Locul unde te reconectezi cu oamenii și ai parte de experiențe culinare tradiționale ”, declară primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.
Proiectul Noul Obor a pornit în urmă cu 3 ani, cu un plan concret, în pași, de transformare și reinventare a întregii zone adiacente pieței - arealul cuprins între Șos. Colentina – Ziduri Moși – Bd. Ferdinand – Bd. Mihai Bravu.
„Și cum orice plan serios făcut începe cu studiu și expertiză, am colaborat cu experții Băncii Mondiale. Ne-au realizat un studiu amplu de regenerare urbană a zonei Obor. Așa am obținut cele mai bune soluții de modernizare pe care le implementăm deja. Piesele centrale ale proiectului sunt Str. Chiristigiilor, pe care o finalizăm curând și Aleea cu Ceas – aici deschidem șantierul imediat după Paşte.
Ambele sunt amenajate sub formă de shared space, cu trotuare la nivelul carosabilului, doar din pavaj, cu zonă de promenadă, cu mai multe spații verzi și locuri de relaxare umbrite natural pentru zile toride”, explică Radu Mihaiu.
În paralel, pasajele pietonale de la Obor sunt în plin proces de reparații capitale. De la momentul construcției și până în prezent, acestea au beneficiat doar de niște cârpeli superficiale în 2008. Drept urmare, au ajuns într-o stare avansată de degradare, din cauza infiltrațiilor de la nivelul străzii (în special în zona liniilor de tramvai), ce au afectat stâlpii, tavanele și pardoselile.
Confortul și siguranța miilor de oameni ce le tranzitează zilnic sunt prioritare. Căci sunt importante pentru circulația din zonă – asigură accesul la metru și traversarea unor artere cu trafic intens (Șos. Colentina, Calea Moșilor, Șos. Ștefan cel Mare, Șos. M. Bravu).
„Totodată, reconfigurăm toate aleile din cartier pentru a crește semnificativ numărul de locuri de parcare. În acest fel compensăm reducerea parcărilor de pe Chiristigiilor și Aleea cu Ceas. Deja au fost amenajate locuri noi de parcare”, detaliază Radu Mihaiu.
Este vorba de noile parcări de pe str. Popa Lazar (67 locuri), Str. Heliade Rădulescu (58 locuri), parcare Parc Păsărari (95 locuri), parcare Aleea cu Ceas (73 locuri), parcare str. Chiristigii (116 locuri) și parcarea din incinta Primăriei (95 locuri) ce va fi deschisă rezidenților.
Nici mediul privat nu a stat deoparte, ci a intrat în hora modernizării. Parcarea subterană InterParking investește acum și își amenajează deja accesele astfel încât să fie mai multe locuri de parcare în zonă.
Piața Obor intră în proces de modernizare cu spații de socializare și o platformă cu terase pentru a lua masa. La fel și Magazinul Obor își modernizează fațada și își reconfigurează spațiul interior.
„Investițiile făcute de administrația locală în regenerarea zonei au atras imediat atenția și interesul mediului privat. Așa se întâmplă când ai un plan de investiții coerent. Așa se întâmplă când ai o viziune de dezvoltare a unei zone „simbol” al Bucureștiului și când știi unde vrei să ajungi: să o transformi într-o atracție internațională pentru turiști și în punctul vibrant al orașului, unde bucureștenii se întâlnesc, socializează și degustă delicii tradiționale”, concluzionează Radu Mihaiu.