Ministrul de Externe ungar: Iohannis este un politician extremist anti-ungar! Păstrăm relațiile pentru ungurii din Transilvania și Ținutul Secuiesc. UPDATE: Reacția MAE român

Ministrul de Externe ungar: Iohannis este un politician extremist anti-ungar! Păstrăm relațiile pentru ungurii din Transilvania și Ținutul Secuiesc. UPDATE: Reacția MAE român

Ministrul de Externe al Ungariei Szijjártó Péter a avut vineri critici extrem de dure față de președintele Klaus Iohannis, după ce șeful statului a atacat la CCR o lege care viza deschiderea unui nou punct de frontieră între cele două tări.

”Din păcate, președintele României este un politician extremist anti-ungar. Implică permanent Ungaria și guvernul ungar în campaniile electorale din România”, a scris pe Facebook Szijjártó Péter.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Ministrul ungar subliniază că acest comportament pe care el îl critică la președintele Iohannis nu ajută în niciun caz relațiile bilaterale și, astfel, afectează atât cetățenii ungari, cât și români.

”Deschiderea punctelor de trecere a frontierei între cele două țări nu este doar un gest simbolic, ci și unul de importanță practică.

Ușurează viața pentru membrii comunităților din almbele țări”, a mai spus Szijjártó Péter, adăugând că, respingerea de către Iohannis a legii care prevedea noul punct de frontieră ”nu este altceva decât un act intentionat de împiedicare a aproprierii dintre cele două națiuni”.

În încheiere el spune ca e importantă totuși dezvoltarea relațiilor bilaterale, lucru ce ii ajută pe ”ungurii ce traiesc in Transilvania și Székelyland” (Ținutul Secuiesc, n.red.).

https://www.facebook.com/szijjarto.peter.official/posts/177197080439517

De ce a sesizat Iohannis CCR

Legea respinsă de președinte permitea Guvernului să înceapă tratativele diplomatice în vederea încheierii unui acord cu Ungaria caun nou punct de trecere a frontierei să fie deschis la Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria).

Parlamentul a votat legea și a ajuns la Cotroceni spre promulgare pe 2 iunie.

Iohannis spune, în sesizarea către CCR, că legea încalcă mai multe articole din Constituție, printre care cel al separării puterilor în stat, președintele fiind cel care are puteri executive în domeniul politicii externe.

Administrația Prezidențiala contestă că Parlamentul impune direct Guvernului ce să facă, prin titlul și conținutul legii.

”Legea criticată a avut ca inițiatori deputați și senatori, al căror drept de inițiativă legislativă, potrivit Constituției, este de necontestat, însă, în ceea ce privește politica externă a statului, învederăm că acestui tip de inițiativă nu îi este conferită competența de a stabili prioritățile din planul politicii externe.

Așadar, în planul politicii externe, Parlamentului îi este dedicată competența ratificării, fiind cel care, prin adoptarea legii de ratificare a tratatelor/acordurilor internaționale, exprimă consimțământul prin care statul român își asumă drepturi și obligații convenite prin semnarea unui tratat, însă Guvernul este cel care negociază tratatele internaționale”, se arată în sesizare.

Iohannis subliniază și că punctul de vedere emis de Ministerul de Externe pentru acest proiect de lege a fost ca ”intenționează întreprinderea demersurilor uzuale, conform normelor aplicabile și practicii curente, în vederea consultării autorităților competente cu privire la inițiativa încheierii unui acord cu partea ungară în acest sens”.

Așadar, conchide Administrația Prezidențială, ”în acest domeniu nu se justifică un asemenea demers din partea puterii legislative”.

Reacția MAE

Într-o reacție rapidă, Ministerul român de Externe a transmis că ”respinge ca inacceptabil și lipsit de respect limbajul lui Szijjártó Péter”.

„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu surprindere de reacția complet nejustificată, disproporționată și scoasă din context a ministrului ungar al Afacerilor Externe, postată astăzi pe pagina sa de Facebook”, transmite MAE.

Ministerul subliniază că gestul președintelui de a sesiza CCR are legatură cu forma legii, și nu cu oportunitatea deschiderii unui nou punct de frontieră.

”Această decizie este, de fapt, fundamentată pe necesitatea respectării dispozițiilor constituționale referitoare la separarea puterilor în stat, deoarece, potrivit legislației române, inițiativa declanșării negocierilor pentru încheierea unui acord internațional aparține exclusiv puterii executive, neputând fi decisă printr-o lege”, precizează MAE.

„În concluzie, în lumina celor de mai sus, scoaterea din context a intențiilor reale ale părții române denotă inclusiv lipsa manifestă a informării și documentării adecvate a părții ungare cu privire la motivația sesizării de neconstituționalitate, disponibilă public”, conchide ministerul român.

Ce spunea Bogdan Aurescu, în urmă cu 3 zile, despre provocările venite dinspre Budapesta

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, ministrul roman de Externe Bogdan Aurescu spunea că în întrevederea avută cu omologul său ungar a militat pentru ”o revenire la o relație firească, de parteneriat real cu Ungaria”.

Aurescu a subliniat că a transmis ”și așteptarea că oficialii de la Budapesta vor renunța la logica provocatoare în relația cu România”.

”Am comunicat omologului meu ungar că atitudinea prin care Budapesta se va raporta la România în perioada următoare, în special în contextul datei de 4 iunie 2020, atunci când s-a aniversat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, va reprezenta un prim test cu privire la voința reală a Ungariei de a se angaja constructiv în relația bilaterală și de a depăși abordarea actuală.

Am auzit însă, chiar ulterior lui 4 iunie, discursuri care au generat îngrijorare în întreaga regiune. Partea română a transmis părții ungare, pe canale diplomatice, preocuparea sa.

Mizăm însă, în continuare, pe o atitudine responsabilă în direcția construirii unei relații de bună vecinătate, fondată pe o cooperare deschisă și onestă, în spirit european, în interesul comun al cetățenilor români și ungari”, a spus Bogdan Aurescu în interviul acordat SpotMedia.ro.

Citește integral interviul - Cum răspunde România provocărilor venite dinspre Budapesta, care sunt condițiile pentru Republica Moldova și cum iese UE din criza Covid-19 - Interviu cu ministrul Aurescu


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!