Maia Sandu este candidata cu cele mai mari șanse la alegerile prezidențiale din toamnă în Republica Moldova. Potrivit celui mai recent sondaj, ea ar obține 37% din voturi.
Igor Dodon, liderul socialiștilor, apare la distanță mare, pe poziția a doua, în sondajul publicat de Institutul Republican Internațional (IRI), cu 18%.
El a anunțat însă că nu va participa la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Dodon l-a propus în calitate de candidat din partea PSRM pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, cercetat penal pentru corupție și demis de Maia Sandu. Stoianoglo nici nu apare în sondajul IRI.
Un alt candidat creditat cu șanse la prezidențiale, primarul de Chișinău, Ivan Ceban, desprins mai întâi de comuniști, iar ulterior și de socialiști, a anunțat la rândul său că nu va participa la scrutinul prezidențial din octombrie 2024.
Prin urmare, oponenții Maiei Sandu care se prefigurează în această etapă sunt fostul premier Ion Chicu, ministru al Finanțelor în perioada regimului Plahotniuc, și liderul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, al căror rating oscilează în jurul a 5%.
PAS rămâne prima opțiune la parlamentare
Își menține prima poziție în topul încrederii populației și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), creat de Maia Sandu. Conform sondajului IRI, PAS se bucură de încrederea a 33% din alegători.
De trei ani, PAS deține singur majoritatea în Parlamentul de la Chișinău și asigură funcționalitatea Guvernului. PAS și-a asumat demontarea sistemului corupt clădit de cleptocrați în Moldova timp de 30 de ani și propulsarea țării în UE.
Următorul partid clasat în sondajul IRI este Partidul Socialiștilor (PSRM) cu 15%. Ar mai trece pragul electoral de accedere în Parlament gruparea cunoscută ca „Partidul Șor”, interzisă în Republica Moldova, dar clonată sub alte denumiri de către condamnatul fugar Ilan Șor. Gruparea coordonată de oligarhul fugar ar aduna 9% din voturi.
Șanse de accedere în Parlament ar mai avea Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul premier Ion Chicu. Acesta ar aduna aproximativ 5% din voturi. „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi ar obține 4%, iar comuniștii și partidul primarului Ivan Ceban (Mișcarea Alternativă Națională) ar acumula câte 3%.
Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în Republica Moldova în 2025.
Opțiunea pro-UE, susținută de peste 53% din cetățeni
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 se vor desfășura concomitent cu referendumul constituțional anunțat de președinta Maia Sandu.
Sondajul IRI a măsurat inclusiv opțiunea de vot a moldovenilor în cadrul unui eventual referendum pentru aderarea țării la UE. Rezultatele sondajului arată că la referendum vor participa peste 58% din cetățenii moldoveni.
Mai mult de jumătate (53%) ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE. 36% ar vota împotriva aderării, iar 6% nu ar vota în cadrul acestui exercițiu electoral.
Datele arată că tinerii din Moldova își doresc cel mai mult aderarea la UE. Dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, 64% ar opta pentru aderarea la UE, iar dintre cei trecuți de 36 ani, opțiunea pro-UE ar fi susținută de 50%.
65% dintre cetățenii Republicii Moldova consideră UE și România ca fiind cei mai importanți parteneri externi ai Moldovei. Pe plan economic, 69% dintre moldoveni percep România ca cel mai important partener al țării.
Moldovenii vor să rămână neutri și nu percep Rusia ca pe un pericol
Totuși, atunci când sunt întrebați despre umbrela sub care Moldova și-ar putea garanta securitatea, 65% dintre moldoveni consideră neutralitatea cea mai bună opțiune, 25% cred că Moldova și-ar putea asigura securitatea prin instrumentele UE, iar aproximativ 20% mizează pe protecția din partea Rusiei.
În cazul unui referendum pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, doar 31% dintre cetățeni ar vota pro-NATO. 51% ar vota împotriva acestei oportunități.
Doar 27% dintre cetățenii moldoveni percep Rusia ca pe o amenințare pentru Moldova. 38% consideră că Rusia nu reprezintă niciun pericol pentru Moldova în acest moment.
Sondajul a fost realizat doar pe teritoriul Republicii Moldova (fără diaspora și fără regiunea transnistreană) și are o marjă de eroare de +/- 2,8%.