Într-o criză politică, toți actorii încearcă să își impună propria poveste și nimeni nu vrea să fie considerat cel care a declanșat criza, ca nu cumva să plătească ponoasele. Când criza e în coaliția de guvernare, Opoziția are de câștigat mai mult și pe asta mizează PSD, care nu se grăbește să dea un brânci Guvernului Cîțu.
Revocarea intempestivă a ministrului Justiției, care a refuzat să îi facă pe plac premierului și să avizeze fără întrebări așa-numitul PNDL 3, în esență un program prin care prim-ministrul își asigură victoria la șefia PNL, și depunerea de către USR PLUS a unei moțiuni împotriva Guvernului în care încă are miniștri marchează doar prelungul deznodământ al unei crize așteptate.
Stelian Ion nu e primul ministru al USR PLUS care este revocat printr-un gest discreționar al premierului, Vlad Voiculescu a plecat din Guvern tot în urma unei demiteri care s-a vrut a fi, să ne amintim, exemplară. Florin Cîțu a vorbit atunci despre atributul său de a decide care ministru își face treaba și care nu, poziționându-se astfel deasupra contractului din alianța cu USR PLUS. USR PLUS s-a mulțumit atunci cu un nou contract, de bună-purtare practic, perfect inutil, dar care i-a obținut o amânare, până când miniștrii partidului ar fi putut să livreze măcar câte ceva din ce și-au asumat. Cum asta nu s-a întâmplat însă, vedem încercările de zilele acestea ale ministrului Cristian Ghinea de a comunica rezultate, banii care vin de la Uniunea Europeană.
O criză așadar ținută sub capac, pe care toată lumea o anticipa, dar cu speranța de a nu o scăpa de sub control până după cele două congrese ale partidelor de la guvernare, PNL și USR PLUS. Nu s-a putut, miza pentru Florin Cîțu era prea mare și imediată.
"Crizele pot fi evitate atunci când parteneriatele politice sunt construite pe bază de consens și înțelegere comună asupra obiectivului politic urmărit. Desigur că nimeni nu se aștepta ca între partide precum PNL și USR-PLUS să fie doar lapte și miere, dar se desprinde și senzația că nu au existat eforturi de a preveni escaladarea tensiunilor de pe parcurs.
Ceea ce vedem acum este punctul culminant al unor luni de guvernare dificilă, pe fondul unor așteptări mari din partea electoratului", explică analistul politic Radu Magdin, într-un dialog cu Spotmedia.
În opinia acestuia, președintele Klaus Iohannis a avut o tentativă nu de dezamorsare a crizei, ci de mediere, totuși șovăielnică, pentru că el a legitimat decizii controversate ale lui Florin Cîțu.
De altfel, surse liberale au explicat că premierul a avut acordul lui Klaus Iohannis pentru revocarea lui Stelian Ion, înainte de a anunța public decizia.
"Este un semnal bun, însă “prea puțin, prea târziu”. Este clar că Președintele a încercat să fie un mediator nu doar acum, ci și pe parcursul timpului, însă a girat, în același timp, decizii controversate ale prim-ministrului.
Mesajul recent al Președintelui mai poate fi citit și în altă cheie: luptele pentru puterea internă în partide a devenit obositoare pentru electorat, iar sondajele reflectă foarte bine această reacție, fiind probabil cel mai important semnal că această guvernare ar putea să se încheie mai repede decât s-a prevăzut inițial", spune analistul politic.
Dar cine a câștigat prima partidă a crizei guvernamentale?
Niciunul dintre cei doi adversari, consideră Radu Magdin:
"Când apare o criză în oricare dintre palatele puterii, toate partidele importante de pe scena politică vor încerca să se poziționeze și să-și impună, cu mai mult sau mai puțin succes, punctul de vedere. Este o dinamică normală a crizelor politice.
În situația de față, în cazul PNL, spre exemplu, nu se va putea vorbi nici măcar despre victorii de etapă, pentru că un partid scindat între doi competitori pentru șefia sa nu va putea acționa unitar în aceste condiții.
Indiferent de rezultatul unei moțiuni, partidul se află în fața perspectivei scăderii în sondaje și chiar a decredibilizării treptate.
În cazul USR-PLUS, cu propria sa competiție internă, ceea ce se întâmplă acum nu poate conta drept “câștig politic”, cât timp perspectiva este una de asociere cu PSD sau AUR, chiar și la nivel simbolic.
Nu e nicio surpriză, în schimb, că Opoziția are de câștigat mai mult decât Puterea, AUR găsind noi oportunități de a atrage electoratul dezamăgit, în timp ce PSD, cu toate că nu se arată interesat de guvernare, ar putea reuși, cel puțin, să-și consolideze baza politică".
USR PLUS e într-o situație ingrată: colaborare cu AUR sau cu PSD? Ce înseamnă asta pentru electoratul lui și unde e limita?
"Este o situație dificilă, dar mă îndoiesc că USR-PLUS nu ia în calcul și acest risc - poate nu la dimensiunile sale reale.
Nu trebuie să uităm că electoratul USR-PLUS este un electorat mai sofisticat, ce s-ar putea să nu treacă ușor peste compromisul unei cooperări punctuale, de dragul scopului final.
În același timp, nu trebuie să uităm nici că următoarele alegeri sunt abia în 2024, iar USR-PLUS se concentrează, în mod evident, pe o candidatură puternică pentru prezidențiale", arată Radu Magdin.
În timp ce liberalii scriu postare după postare, conform punctajului de partid, iar pluseriștii se regrupează strategic, PSD e cel mai puțin vocal. E o strategie aici?
Radu Magdin spune că da: "Este, cel mai probabil, o încercare de a se ține departe de responsabilitatea guvernării în vremuri atât de dificile, răspunzând în același timp unor așteptări ale electoratului său.
Cu siguranță este vorba despre o strategie care să îi conserve poziția în sondaje și perspectivele de creștere, fără costuri politice majore".
Cu criză guvernamentală cu tot, cu pandemie cu tot, alegerile pentru președinte din PNL și USR PLUS tot vor avea loc Cum influențează această criză luptele pentru șefia din cele două partide?
"Pe lângă faptul că putem stabili o legătură directă între lupta pentru putere internă și criza actuală, este evident că efectele vor veni în aceeași logică. Pentru USR-PLUS, în situația demiterii ministrului justiției, o poziționare puternică era necesară pentru mobilizarea electoratului intern, însă nu va fi clar cui servește mai bine.
În cazul PNL, prim-ministrul Cîțu s-a angajat într-o luptă tip “kamikaze”, cu riscuri enorme, care pot duce chiar la invalidarea rapidă a carierei sale politice", spune analistul politic Radu Magdin.