Matematician strălucit, Nicuşor Dan, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din România de duminică, şi-a construit reputaţia luptând împotriva corupţiei din Bucureşti.
O reţetă pe care discretul primar proeuropean al Capitalei vrea acum să o aplice în ţara sa, scrie Le Figaro, preluând un material al agenţiei France-Presse (AFP).
- Alegeri prezidențiale, turul doi, numărătoarea oficială: Nicușor Dan este noul președinte al României
- Singurele județe unde Nicușor Dan nu a câștigat cel mai mare oraș
- Nicușor Dan a câștigat alegerile în toate sectoarele Capitalei
- Statele din vestul Europei unde a câștigat Nicușor Dan
În vârstă de 55 de ani, Nicuşor Dan a decis să intre în cursă după „şocul” din 24 noiembrie, când alegerile au fost dominate de o figură de extremă dreapta la care nimeni nu se aştepta, apoi anulate pe fondul suspiciunilor de ingerinţă rusă.
El s-a considerat un om providenţial după ce a realizat că ascensiunea extremei drepte s-a datorat în mare parte respingerii unei clase politice „corupte” şi „arogante”, aflată la putere de la sfârşitul comunismului în 1989. Astfel, a pornit în luptă cu tema sa preferată, „onestitatea”, prezentându-se ca un om al „schimbării”, scrie AFP.
„Vrem schimbare”, le-a spus el susţinătorilor săi săptămâna trecută. „Mai avem încă un mic pas de făcut până când vom avea în sfârşit autorităţi capabile să construim împreună România la care visăm”.
Omul schimbării, cu excepţia politicii externe: sprijinul său pentru Kiev este de neclintit, la fel ca angajamentul său faţă de Europa. O carte pe care a jucat-o pentru a câştiga împotriva „izolaţionistului” George Simion, notează Le Figaro.
Născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraş, în Transilvania, unde a şi votat duminică, Nicuşor Dan este un geniu al matematicii. De două ori laureat al Olimpiadei Internaţionale de Matematică, el a plecat să studieze în Franţa în anii 1990, mai întâi la Normale Sup şi apoi la Sorbona, unde a obţinut un doctorat.
Întors în România, acest cercetător şi profesor universitar s-a îndreptat către activismul civic, militând împotriva dezvoltării urbane ilegale şi pentru conservarea clădirilor istorice. În fruntea asociaţiei sale „Salvaţi Bucureştiul”, el a câştigat zeci de procese şi s-a făcut remarcat în rândul publicului larg.
Acest lucru i-a dat gustul pentru politică, chiar dacă cariera sa îi ocupă acum prea mult timp, după cum consideră fiica sa, a declarat Nicuşor Dan pentru AFP.
El a fondat un partid reformator care a devenit USR în 2016, dar a plecat în urma unui dezacord pentru că a preferat să nu ia atitudine faţă de problemele LGBT+, pe fondul ostilităţii din Europa Centrală şi de Est.
După două tentative nereuşite, Nicuşor Dan a devenit primar al Bucureştiului în 2020 şi a fost reales cu uşurinţă patru ani mai târziu. El se laudă că a modernizat sistemul de încălzire şi facilităţile sportive, salvând în acelaşi timp oraşul de la faliment.
Detractorii săi îi critică lipsa de aplomb, videoclipuri pe TikTok ironizându-i comentariile sale ezitante.
Deşi recunoaşte că nu este „un mare comunicator”, rezervat din fire, Nicuşor Dan spune că a făcut progrese de-a lungul anilor.
„Este mai mult un manager, dar este într-adevăr un tip onest” care va menţine România „pe drumul cel bun”, spune politologul Sorin Cucerai.
„Prezenţa la vot a fost aproape fără precedent, marcată de o ascensiune a apărătorilor democraţiei”, a declarat analistul politic Sergiu Mişcoiu pentru AFP. „Niciodată până acum o alegere nu a fost atât de decisivă, cu implicaţii geopolitice evidente”, a punctat el. Aceasta, deoarece şeful statului are puterea de a numi persoane în posturi-cheie şi de a participa la summit-urile Uniunii Europene şi NATO.
- Filmul zilei alegerilor prezidențiale 2025 - Cozi în București și Cluj. Prezență record la vot. Numeroase fake news-uri demontate de autorități (Foto&Video)
- Alegeri prezidențiale 2025 în străinătate. Au votat peste 1,6 milioane de români. S-a depășit rapid recordul de prezență din turul I
- Prezență masivă la vot la prezidențiale, de aproape 65%. Județele cu cei mai harnici alegători (Infografice)
Alegerile prezidenţiale au fost urmărite îndeaproape de comunitatea internaţională, Bruxelles-ul fiind îngrijorat de creşterea numărului de lideri de extremă dreapta, iar Washingtonul, foarte critic faţă de eşecul electoral din toamna trecută, cerând respectarea votului popular, menţionează AFP.
Membră loială a UE, România, o ţară de 19 milioane de locuitori învecinată cu Ucraina, a devenit un pilon esenţial al Alianţei Nord-Atlantice de la începutul ofensivei ruse în 2022.