Erdoğan crede că el e cel care va reînvia Imperiul Otoman: De ce redevine Hagia Sofia moschee astăzi – Interviu cu scriitorul turc Burhan Sönmez

Erdoğan crede că el e cel care va reînvia Imperiul Otoman: De ce redevine Hagia Sofia moschee astăzi – Interviu cu scriitorul turc Burhan Sönmez

Odată cu transformarea Hagiei Sofia în moschee, președintele turc vrea să se arate lumii ca fiind continuatorul direct al Imperiului Otoman. Scopul nu e religios, dar Erdoğan a transformat religia într-o armă politică în ultimii ani și chiar geopolitică, astăzi, când un simbol al occidentalizării și laicizării Turciei este trecut sub autoritate religioasă.

Publicitate

Religia devine astfel un instrument de control și de acoperire a vulnerabilităilor sociale și economice ale unui regim autoritar de putere.

Impunătoarea biserică bizantină, islamizată de sultanul Mehmet II Fatih (Cuceritorul), în urma cuceririi Constantinopolului, Istanbulul de astăzi, a fost scoasă din registrul religios și transformată în muzeu de Kemal Atatürk, pentru a demonstra lumii că Turcia e o țară modernă, cu vocație occidentală.

O instanță turcă a anulat însă deceretul guvernamental din 1934, iar Hagia Sofia va redeveni moschee. Re-islamizarea Turciei însă a început de aproape două decenii, spune, într-un dialog cu Spotmedia.ro scriitorul turc Burhan Sönmez.

Publicitate

Începând cu 15 iulie 2016, ziua în care autorităţile de la Ankara au dejucat o tentativă de lovitură de stat, viaţa cotidiană a turcilor stă sub semnul tristeţii şi al mâniei, îmi spunea aceasta, într-un prim interviu, în care descria încercarea preşedintelui Erdogan de a instaura un ”one-man-state”.

Burhan Sönmez este unul dintre cei mai importanţi scriitori ai Turciei, unul dintre susţinătorii valorilor democratice şi liberale. În 1996, a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliţiei turce şi a plecat în Marea Britanie pentru o perioadă mai lungă de timp. A revenit în Turcia, fiind unul dintre militanţii pentru drepturile omului.

A scris pentru mai multe reviste şi ziare, pe teme culturale şi politice. A fost membru al Human Rights Society (IHD) şi fondator al Fundaţiei pentru Cercetare Socială (TAKSAV). În 2009 îi apare primul roman, ”Kuzey” (Nord), urmat, în 2011, de ”Masumlar” (Păcate şi inocenţi). Cel de-al treilea roman al său, ”Istanbul Istanbul”. ”Păcate şi inocenţi” a fost distins cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincţii literare din Turcia. Burhan Sönmez predă teoria literaturii la Universitatea Tehnică Centrală şi de Est (METU).

Regimul Erdogan își consolidează puterea pas cu pas, după tentativa eșuată de puci. A fost momentul în care opozanții și criticii lui Erdogan – jurnaliști, scriitori, militari – au ajuns în închisoare. Cum arată astăzi Turcia?  

”Aici, ne luptăm cu pandemia și cu problemele politice, în același timp. Câteodată e greu de spus care dintre cele două e mai rea.

Puterea politică a fost în mâinile islamiștilor în Turcia de aproape 20 de ani și ei își implementează programul pas cu pas”.

Miza transformării Hagia Sophia în moschee: Erdogan vrea să controleze societatea prin religie

”Ultima mișcare a islamiștilor a atras atenția țărilor vestice, datorită importanței istorice pe care o are Hagia Sofia.

Dar Guvernul turc a folosit aceleași tactici de mulți ani.

De exemplu, a transformat toate școlile gimnaziale de stat în școli religioase, acum șase ani. Săptămâna trecută, tocmai au emis o lege nouă, care afectează asociațiile de avocați, pentru că Erdogan a obținut puterea asupra sistemului judiciar, procurori și judecători, dar nu reușea să îi controleze pe avocați. Au fost demonstrații mari, chiar ciocniri cu forțele de ordine, pentru a protesta față de planurile guvernamentale. Dar protestele nu au reușit.

Țările vestice nu văd aceste schimbări care afectează viața politică de aici.

Unul dintre cele mai mari viduri ale turcilor naționaliști și ale islamiștilor din ultimul secol a fost să transforme, din nou, Hagia Sophia în moschee. Este una dintre cele mai vechi biserici, construită de bizantini. Când otomanii au cucerit Istanbulul (Constantinopol, în epocă, n.r.) în 1453, au transformat-o într-o moschee. Atatürk, fondatorul Turciei moderne, a decis să o transforme în muzeu”.

Religia, jucată politic, pentru a acoperi slăbiciunile regimului

”Pe plan intern, e un simbol al victoriei. Este respingerea republicii seculare și o dorință de reînviere a imperiului scufundat în istorie.

Această decizie zgomotoasă funcționează și ca o pătură care acoperă celelalte probleme din societate. Sărăcia e larg răspândită. Moneda turcească își pierde valoarea. Șomajul e la cel mai înalt nivel.

Și de vreme ce guvernul islamist nu poate găsi nicio soluție pentru aceste probleme, e nevoit să joace cu instrumente politice și religioase, pentru a distrage atenția oamenilor”.

Mitul Imperiului Otoman

”Erdogan crede că el trebuie să fie cel care reînvie Imperiul Otoman, după 100 de ani. Visul de a repeta istoria poate să nu eșueze, dar cu siguranță va crea multă suferință. 

Eu cred că toate aceste idei de modă veche vor dispărea într-o zi, dar va dura mult să curățăm dezastrul lăsat în urmă”.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇