România are nevoie nu doar de un DNA puternic și de domnia legii, ci și de un control public din partea cetățenilor asupra politicienilor. ”Dacă vrem ca România să devină o țară mai europeană, atunci trebuie să mergem masiv la vot. Dacă vrem ca direcția României să fie decisă de cei care votează de frică și din interese foarte mercantile, atunci să stăm acasă și lucrurile vor merge cum au mers și până acum”, spune Mihnea Mihai, fondatorul „Rezist” Zürich.
Într-un interviu acordat pentru cititorii Spotmedia.ro, Mihnea Mihai vorbește despre importanța participării la alegeri și descrie normalitatea relației cetățean-primar/parlamentar în Elveția, acolo unde oamenii sunt consultați frecvent pe diverse teme de interes local sau federal, investițiile mari sunt supuse referendumului, iar politicienii se gândesc bine la ce le-ar spune alegătorii dacă i-ar întâlni pe stradă. Pentru că în Elveția politicienii merg liber pe stradă, printre cetățenii din comunitatea lor.
Alegeri în plină pandemie: Cum intrăm în secții și cum votează cei cu simptome respiratorii evidente
În România, în acestă duminică suntem așteptați să votăm la locale, ne alegem primarii și consilierii. De data asta nu putem vota prin corespondență, doar la alegerile parlamentare și prezidențiale. Dvs ne-ați spus că ați fi vrut să veniți în țară ca să votați duminică, dar nu puteți pentru că la întoarcerea în Elveția ar trebui să intrați apoi în carantină. De ce regretați absența de la vot?
Eu văd alegerile locale ca pe niște alegeri extrem de importante.
Știm că la fiecare scrutin sunt alese persoane publice cu atribuții diferite. Când alegem președintele, alegem un mediator între forțele statului și o persoană care are anumite atribuții strategice în politica externă și de apărare. Când alegem Parlamentul, îi alegem pe cei care fac legile și bugetul la nivel național.
Dar dacă, să spunem, suntem bucureșteni și o luăm pe Bulevardul Regina Elisabeta și ni se pare că acolo unde era zona cinematografelor toate clădirile stau să cadă, acesta este genul de probleme pe care le rezolvăm la alegerile locale.
Tot ceea ce ține de viața noastră de zi cu zi, de gropile de pe stradă, de lipsa apei calde, de clădirile care stau să se prăbușească, de serviciile de la primărie care sunt foarte birocratice, de funcționarii locali care sunt greu de găsit ș.a.m.d, toate astea țin de administrația locală, pe care o vom vota în această duminică și o vom vota, din păcate, într-un sistem care îi favorizează pe cei deja în funcții - acest sistem destul de inegal, într-un singur tur.
Prin urmare, sunt niște alegeri foarte importante și suntem în situația de a decide util de prima dată. Cei care pot merge să voteze și vor merge (eu din păcate nu pot), vor trebui să treacă peste animozități și să îi aleagă pe candidații mai puțin răi. Așa văd eu situația.
Spuneți-ne mai multe despre primarii din Elveția. Cât durează mandatul lor? Primarul dă socoteală pentru ceea ce face? Se văd evoluții de la un mandat la altul?
Elveția este un stat federal și primarul are atribuții care sunt stabilite foarte puternic la nivel local. De regulă, mandatul lui durează 4 ani, dar de la canton la canton (sau chiar de la localitate la localitate) legislațiile pot să fie diferite.
Iar în Elveția mandatul primarului este completat prin referendumuri foarte dese pe teme de interes general.
Da, evoluțiile se văd și ceea ce este specific Elveției este dialogul foarte puternic între primar și cetățeni.
De exemplu, în localitatea mea au fost lucrări la strada pe care stau și înainte să înceapă acele lucrări am primit o scrisoare de la primărie că vor avea loc lucrări în intervalul x-y și că ideea este de a face strada să arate într-un anume fel, iar dacă există contestații, să ne prezentăm la primărie. După care, lucrările au început și s-au desfășurat în intervalul de timp agreat.
Da, în Elveția progresele se văd și se vede un dialog continuu, care mie mi se pare că lipsește în România.
Eu am impresia că în România anumite investiții nu se văd și din cauză că, pe lângă faptul că sunt foarte puține nici nu sunt discutate cu cetățenii, iar aceștia nu le consideră necesare sau nu le consideră bine făcute. Asta mi s-ar părea important ca viitorii primari să facă: Să discute mult mai des cu cetățenii și să îi asculte pe oamenii direct afectați de investiția respectivă – ”Este în forma pe care v-o doriți sau vă doriți să fie altfel?”.
Păi, și ce facem cu corupția? Dacă dialoghezi, cum propuneți dvs, și dacă tu ca primar te angajezi să faci ceva, iar programele / sumele sunt la vedere, atunci cum mai scurgi banul public în buzunarele cui trebuie?
Asta este o problemă a sistemului românesc în general. Corupția este cumva legată de modul foarte centralist în care este organizată România (nu numai, dar și de el).
Să vă dau un exemplu. Am avut la un moment dat o discuție cu o persoană din Elveția cunoscută public și care îmi spunea așa: ”Eu conduc o firmă destul de importantă, care este activă în acest canton și eu locuiesc într-o localitate mică. Dacă firma mea face o mizerie sau dă faliment, oamenii când mă vor vedea că trec pe stradă se vor uita urât la mine”.
Cam același lucru se întâmplă și cu primarii. Adică pe lângă faptul că există legi si proceduri anticorupție, există și acest control public.
Închipuiți-vă o astfel de situație în București – Gabriela Firea plimbându-se pe stradă și interacționând cu cetățenii. Cum ar arăta asta? (râde, n.red.).
Pseudo-plimbări prin oraș, cu tramvaiul sau prin alte locuri, a mai făcut, dar protejată de colegi sau de angajați. Dvs vă referiți la plimbări normale, nu la acțiuni de PR politic.
Da. Aici, în Elveția, o să vedeți primari care se plimbă pe stradă absolut relaxat, o să vedeți parlamentari care se plimbă la fel pe stradă, chiar președintele Elveției (funcție ocupată prin rotație) este văzut deseori pur și simplu pe stradă, ca un cetățean normal.
Faptul că politicienii sunt apropiați de oameni și sunt, cumva, din rândul lor, și faptul că oamenii au, totuși, prin aceste referendumuri un control asupra modului în care se cheltuiesc banii (sunt anumite investiții care trebuiesc aprobate prin referendum dacă suma e prea mare!), dau un echilibru și o relație mai normală.
Eu cred că pe lângă faptul că ne trebuie un DNA puternic în România, pe lângă faptul că ne trebuie un stat de drept și domnia legii, ne trebuie și acest control public din partea cetățenilor.
Pur și simplu, atunci când treci pe lângă un politician și te uiți în ochii lui să îi poți spune politicos dar ferm: ”Îmi place (sau nu îmi place) ce faci!”.
În România, din păcate, politicienii se cred un fel de Dumnezei, intangibili, iar alegătorii par să se fi resemnat, încă nu înțeleg că aleșii sunt în slujba oamenilor, nu invers, poate și din cauza trecutului nostru comunist. Mulți spun nu mă interesează, nu se schimbă nimic, nu e treaba mea, nu mă pricep... Transmiteți-le un mesaj: De ce e important să mergem la vot?
La alegerile locale este vorba despre legitimitatea celor care sunt aleși. Ce legitimitate are un primar ales când prezența la vot este de 70% și ce legitimitate are unul care este ales cu o prezența la vot de 40%?
Când prezenta este foarte mică, întotdeauna va exista această nesiguranță asupra modului în care este acceptat primarul de către comunitate. Nu știm câtă relevanță are persoana respectivă pentru localitatea în care a fost ales.
Într-adevăr, să ne amintim că în 2016 Gabriela Firea a câștigat Primăria București cu doar 246.553 voturi, adică 13,8% din numărul total al alegătorilor înregistrați în Registrul Electoral și respectiv 42,97% din totalul voturilor celor care s-au prezentat la urne.
Un alt motiv să mergi să votezi ar fi acela că, dacă ne uităm în urmă la toate alegerile, vom constata că au ieșit cel mai bine pentru țară acelea în care oamenii au ieșit masiv la vot. Sunt alegerile care au dus România înainte, care au permis României să se apropie de UE și NATO.
Până la urmă, aici este jocul. Dacă vrem ca România să o ia înainte spre UE și NATO, dacă vrem ca România să devină o țară mai europeană, atunci trebuie să mergem masiv la vot. Dacă vrem ca direcția României să fie decisă de cei care votează de frică și din interese foarte mercantile, atunci să stăm acasă și lucrurile vor merge cum au mers și până acum.
Și cetățenii din Elveția sunt chemați la urne în această duminică, la un referendum. Despre ce este vorba? Și cum se votează, ținând cont că suntem în pandemie? Se poate vota electronic sau prin corespondență?
În Elveția referendumurile au loc foarte des. Practic, în funcție de localitate, de canton și de ceea ce se stabilește la nivel Federație, cetățenii elevețieni sunt chemați la urne pentru a decide asupra unor întrebări concrete.
Nu trebuie să te prezinți neapărat la urne. În ceea ce privește votul electronic, el este încă privit cu mare suspiciune, nu neapărat din cauză că lumea are ceva împotriva tehnologiei, ci din cauză că nu este foarte clar în ce măsură această tehnologie este sigură.
Există câteva localități în Elveția unde votul electronic este admis în ideea de a testa tehnologia. Există 2-3 tehnologii testate, dar nu este un procedeu care să funcționeze la nivel național.
Ceea ce funcționează, însă, la nivel național și funcționează bine (ba chiar aș spune că în momentul de față este metoda preferată de vot) este votul prin corespondență.
Chiar mă uitam zilele trecute că primăriile au făcut apel la cetățeni să voteze prin corespondență și au organizat foarte puține secții de vot, unde vor exista măsurile obișnuite de distanțare socială și de igienă.
Legat de subiectul de la acest referendum despre care mă întrebați, Elveția are o relație foarte strânsă cu UE fără să fie membru al uniunii și a încercat de fiecare dată să găsească acorduri care să fie mai degrabă avantajoase și care să evite efectele colaterale ale globalizării.
În acest context, partidele populiste, care sunt mai degrabă din zona foarte de dreapta a spectrului politic, ridică și tema migrației.
Acest referendum care va avea loc duminică ar vrea să ducă la un control al migrației în Elveția, chestie care nu este însă posibilă, pentru că ar tăia libera circulație cu UE fără să anuleze toate acordurile pe care ea le are cu UE. Elvețienii sunt obișnuiți să se uite în detaliu la aceste teme și, deocamdată, oamenii înțeleg că relația cu UE și libera circulație sunt mai importante decât toate temele acestea legate de populism.
Sondajele sunt de asemenea natură încât se pare că referendumul va fi respins cu mai bine de 60% din voturi cu ”NU”.
Este un exercițiu care are loc în Elveția din timp în timp, o posibilitate ca cei nemulțumiți de efectele migrației să își exprime un pic părerea, dar eu nu văd o problemă în asta. Sunt foarte convins că referendumul va fi respins și vom reveni de luni încolo la o relație normală, firească, cu UE.