Trei partide pro-europene nu au intrat în Parlament. SENS, REPER și DREPT au candidat separat și au rămas pe dinafară, dar procentele lor adunate arată că, dacă ar fi format o platformă comună, ar fi trecut pragul electoral.
Partidele trebuie să obțină minimum 5% din voturi la nivel național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții pentru a trece pragul electoral și să câștige un loc într-una din camerele Parlamentului.
Norma de reprezentare pentru alegerile la Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce la Senat norma de reprezentare este de un senator la 168.000 de locuitori.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă după centralizarea a peste 99,97% din procesele verbale, au intrat în Parlament două partide noi - SOS (Diana Șoșoacă), cu 7,75%, și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care-l susține pe Călin Georgescu, cu 6,38% din voturi.
- Rezultate parlamentare 2024 - Numărătoarea în timp real a trecut de 99,9%. Avem două partide noi în Parlament
- Rezultate parlamentare 2024: Cine a câștigat în județe - PSD e campion. Unde s-au impus AUR sau USR (Hărți)
În schimb, SENS, REPER și DREPT, partide pro-europene, au avut o strategie politică greșită, participând separat la alegeri. Niciunul nu a trecut pragul electoral de 5% din voturi pentru a face parte din noul legislativ.
Cele trei partide au obținut în total 5,44% din voturi, ceea ce arată că ar fi trecut pragul electoral dacă ar fi participat la alegeri într-o platformă comună, întrucât, în mod logic, împreună ar fi avut forța de a atrage mai multe voturi. Iar dacă nu s-ar fi desprins din USR, nu ar fi dispersat inutil voturi care ar fi ajutat partidul condus de Elena Lasconi.
În schimb, voturile obținute separat vor fi acum redistribuite către marii câştigători, proporțional cu scorul înregistrat, adică la PSD şi AUR.
Iată ce și-au propus și ce au realizat cele trei formațiuni pro-europene:
SENS (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate)
Cei mai cunoscuți membri sunt Nicu Ștefănuță, vicepreședinte în Parlamentul European și Ana Ciceală, fost membru USR, care a candidat în iunie anul acesta la alegerile locale pentru primăria Sectorului 3.
Partidul SENS promitea finanțarea construirii de locuințe sociale pentru persoanele vulnerabile, terapie decontată, modernizarea transportului public, întărirea drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTQ, proiecte pentru spații verzi, combaterea schimbărilor climatice, energie verde.
SENS a reușit să strângă doar 2,84% voturi (262.674 alegători) și ocupă locul 8.
REPER (Reînnoim Proiectul European al României)
Partidul foștilor europarlamentari Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru a ieșit și mai șifonat din aceste alegeri.
Formațiunea progresistă și social-liberală propune tranziția verde și digitală și reorganizarea administrativ-teritorială și instituțională a statului, pentru combaterea inechităților sociale.
REPER a obținut doar 1,37% din voturi (126.231 alegători), ocupând locul 11 în rândul partidelor, după numărul de voturi.
Co-preşedintele REPER, Dragoş Pîslaru, a admis luni că rezultatul alegerilor e un mare eşec pentru REPER și a precizat că îşi va asuma acest eşec şi va face un pas în spate. El a promis că va explica și de ce nu s-a făcut o alianță cu USR și SENS.
”Rezultatul alegerilor este un mare eşec pentru REPER. Sunt multe de spus aici şi o să revin asupra detaliilor. De ce nu am putut, deşi am vrut să facem alianţă cu USR şi SENS, de ce am fost daţi peste cap de ascensiunea lui Georgescu şi de frica privind votul util, de ce am eşuat să fim prezenţi pe tik-tok şi în general să convingem cu privire la oamenii sau programul nostru”, a scris Pîslaru, pe Facebook.
El a arătat că sondajele au fost contradictorii. "Cert este că nu am anticipat corect această depărtare de noi, deşi oferta noastră politică era una profesionistă, onestă şi pozitivă", a adăugat Pîslaru.
DREPT (Dreptate și Respect în Europa pentru Toți)
DREPT s-a clasat sub REPER. Cel mai cunoscut membru al formațiunii, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, nu a obținut voturile necesare nici în vară, la alegerile europarlamentare, când a candidat ca independent.
Partid de centru, DREPT își propune modernizarea sistemului educațional, a justiției (prin digitalizare și debirocratizare), promovarea accesului gratuit la contracepție, democratizarea inițiativei cetățenești.
DREPT a primit însă doar 1,23% din voturi (114.185 alegători), ocupând locul 12.