Fostul secretar de stat din Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a fost numit preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Decizia premierului Marcel Ciolacu a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial, odată cu cea de eliberare din funcția de secretar de stat.
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, în 3 august, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească „schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, susținând că „este nevoie de o structură nouă şi, mai ales de un nou mod de lucru, bazat pe eficienţă şi responsabilitate faţă de banii contribuabililor”.
În 4 august, Rafila afirma că a făcut propunerea ca Andrei Baciu să preia funcţia de preşedinte al CNAS.
Ce spune noul președinte al CNAS
La scurt timp după oficializarea deciziei, Andrei Baciu a transmis care îi vor fi prioritățile.
„După mai bine de 3 ani şi jumătate în inima Ministerului Sănătăţii ca secretar de stat şi o implicare de un an şi jumătate în conducerea CNCAV (Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, n.red.), am ales să păşesc pe un nou drum. Toată această perioadă care a fost dominată de un eveniment pe care (sper să) nu-l întâlneşti decât o dată în viaţă, o pandemie care a afectat întreaga planetă, mi-a oferit o experienţă inestimabilă. Din care am învăţat enorm. Atât profesional, ca medic, cât şi la nivel uman, personal. Toată această experienţă mă face încrezător că voi putea face lucruri bune pentru pacienţii din România şi din postura de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”, a scris pe Facebook Andrei Baciu.
„Îi mulţumesc preşedintelui Partidului Naţional Liberal, Nicolae Ionel Ciucă, şi colegilor mei liberali pentru susţinerea şi încrederea acordată în această nouă postură. Cu un sentiment de sinceră recunoştinţă, doresc să mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat. Fie din postura de simpli cetăţeni, de echipe, organizaţii sau instituţii cu care am lucrat în vremuri deloc simple şi am făcut echipă în momente de mare dificultate.
În primul rând, le mulţumesc organizaţiilor de pacienţi, medicilor, asistenţilor, tuturor profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Devotamentul cu care toţi aceştia se luptă zi de zi pentru a face şi din sistemul de sănătate din România, unul 'ca afară' trebuie cu adevărat apreciat. Sigur că lucrurile nu funcţionează întotdeauna aşa cum ar trebui, însă important este să fim consecvenţi în a construi şi în România un sistem de sănătate modern, parte a unei societăţi moderne”, a continuat Baciu.
El recunoaște mai departe atât meritele angajaților din instituțiile statului, dar și ale jurnaliștilor care au luptat cu dezinformarea în timpul pandemiei.
„Mărturisesc că privesc cu încredere spre viitor. Avem nevoie de o societate în care sănătatea nu e doar o prioritate, ci o realitate împlinită. Cred cu tărie că putem crea un mediu mai sănătos, mai uman pentru toţi pacienţii din România”, cobchide Andrei Baciu.
De la model în timpul facultății, la vârful sistemului public de Sănătate din România
Prima oară numele lui Baciu a ajuns în atenția publică în 2015-2016, în timpul scurtei guvernări tehnocrate.
Dacian Cioloș l-a propus pentru funcția de ministru al Sănătății în timp ce încă era chirurg rezident, însă a renunțat după ce în presă au apărut numeroase fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intima, ca model, meserie pe care a practicat-o pentru a se întreține în timpul facultății.
La acea vreme, mai mulți medici și manageri de spitale s-au declarat contrariați la aflarea propunerii lui Cioloș, motivând că Baciu nu are nici pregătirea și nici experiența necesare pentru a conduce o instituție publică de dimensiunea și cu greutatea Ministerului Sănătății.
Ulterior, Andrei Baciu a intrat în PNL și a fost, în timpul pandemiei, vicepreşedinte al CNCAV şi ulterior a preluat interimar preşedinţia acestui organism după eliberarea din funcţie a coordonatorului Valeriu Gheorghiţă.
Baciu a absolvit Facultatea de Medicină din București în 2011, a fost medic rezident la Secţia de Chirurgie Cardiacă de la Spitalul Fundeni și apoi a lucrat apoi doi ani în chirurgie cardiovasculară în cel mai mare spital din Rouen, Franța. Acolo i-a avut formatori pe profesorii Litzler și Cribier, două nume cunoscute în chirurgia cardiovasculară.
Întors în România, a lansat, împreună cu liberalul Cristian Bușoi, o campanie pentru drepturile pacienților, din calitatea sa de președinte al Asociației SOS Drepturile Pacienților.