Este puțin probabil ca votul de duminică să decidă cine va fi președintele Republicii Moldova: sunt opt candidați în arenă, dar cărțile se joacă între preferatul Moscovei, Igor Dodon, și candidata pro-europeană Maia Sandu.
Un al doilea tur este prevăzut la 15 noiembrie.
UPDATE Ora 21:10: Alegătorii care nu au reușit să voteze, în cadrul scrutinului prezidenţial, până la ora 21:00 din cauza cozilor formate vor putea să-şi exercite dreptul civic şi după această oră, a anunţat şeful Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.
"Biroul electoral poate decide asupra prelungirii, cu cel mult două ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rând la secţia de votare respectivă să-şi realizeze drepturile", a precizat Dorin Cimil, citat de Unimedia.
Cozi lungi s-au format, la alegerile de duminică, în special la mai multe secţii de votare din afara ţării, în state precum Franţa, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Belgia. În unele oraşe europene oamenii stau cu zecile la rând, afară, în pofida vremii proaste, pentru a putea vota.
Până la ora 18, au votat peste un milion 100 de mii de alegători înscriși în liste, cea ce constituie peste 39 la sută din numărul total de alegători. În comparație, la scrutinul parlamentar din 2019 la această oră a fost înregistrată o participare de 50%, la alegerile prezidențiale din 2016 - 47% în I tur, iar în turul II -peste 50 %. În secțiile de peste hotare s-au prezentat peste 106 mii de cetățeni cu drept de vot, a declarat șeful CEC Dorin Cimil, citat de Unimedia.
Au fost cozi la vot în diaspora, la secțiile de votare din Belgia, Franța, Irlanda, România.
Președinte din 2016, Igor Dodon, în vârstă de 45 de ani, promite ”continuarea cooperării benefice cu Rusia” şi învăţarea obligatorie a limbei ruse la şcoală, într-o ţară majoritar românofonă, scrie AFP.
Maia Sandu, în vârstă de 48 de ani, care a lucrat la Banca Mondială şi a fost o scurtă perioadă de timp premier în 2019, promite o apropiere de Uniunea Europeană (UE) şi crearea de locuri de muncă, pentru a pune capăt exodului masiv al populaţiei în străinătate.
”Eu am votat pentru un stat care acţionează pentru cetăţenii săi, care creează oportunităţi de locuri de muncă şi îmbunătăţeşte condiţiile de trai. Dar pentru asta trebuie să gonim corupţia de la preşedinţie”, a tunat ea, îndemnându-i pe moldoveni să iasă la vot în număr mare.
BĂTĂLIA RUSIA/UE
”Aceste alegeri au valoarea unui referendum al mandatului domnului Dodon”, apreciază Valeriu Paşa de la grupul de reflecţie WatchDog Moldova.
În opinia sa, moldovenii au de ales între o ”integrare europeană mai puternică - un domeniu în care Republica Moldova înregistrează numeroase întârzieri” şi menţinerea regimului actual, ”total subordnat Kremlinului”.
Considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa, Republica Moldova este cunoscută prin industria sa viticolă şi un conflict îngheţat cu separatişti proruşi în Transnistria, care s-a despărţit de ţară printr-un război-fuger de secesiune în 1992. Moscova a staţionat trupe în regiunea separatistă.
În 2014, Chişinăul a semnat un Acord de Asociere cu UE, provocând furia Rusiei. Kremlinul a impus, în schimb, un embargo exporturilor produselor agricole moloveneşti, o lovitură dură la adresa economiei locale.
Şase ani mai târziu, în pofida unei ridicări treptate a sancţiunilor, UE a detronat Rusia ca prim partener comercial al Republicii Moldova.
În ultimii ani, scandaluri mari de corupţie în cadrul elitelor moldoveneşti au pus însă în pericol ajutorul financiar vital acordat de Occident.
”Vrem condiţii mai bune de trai, şcoli pentru copii şi mai ales pace. Nu mai vrem certuri între politicieni”, declară Marin Ioan, un pensionar de la Soroca (nord).
Înainte de scrutin, experţi au evocat posibilitatea unui ”scenariu” belarus, unde realegerea contestată, în august, a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, susţinut de Moscova, a aprins o contestare istorică.
În contextul în care o criză politică agită de asemenea fosta republică sovietică Kîrgîzstan, directorul serviciilor de informaţii externe ruse (SVR) Serghei Narîşkin a acuzat săptămâna trecută Washingtonul de urzirea ”unui scenariu revoluţionar” înaintea alegerilor din Republica Moldova.
La rândul său, Delegaţia UE la Chişinău a îndemnat la alegeri ”transparente” şi ca autorităţile ”să evite practici contrare normelor internaţionale, precum cumpărarea voturilor”, scrie AFP, citată de News.ro.
Aproximativ 2.200 de observatori - inclusiv aproximativ 30 trimişi de OSCE în cadrul unei ”misiuni limitate” din cauza pandemiei covid-19 - aufost trimişi în toată ţara.
Restricţii implementate de diverse ţări în lupta împotriva răspândirii noului coronavirus riscă, de altfel, să împiedice să voteze o mare parte dintre cei aproximativ un milion de moldoveni care muncesc în străinătate.
Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 7.00 (şi ora României) şi urmează să fie închise la ora locală 21.00.
Primele rezultate urmează să fie cunoscute în noaptea de duminică spre luni.