Bulgaria organizează duminică al şaptelea scrutin parlamentar anticipat din ultimii patru ani, în încercarea de a ieşi din impasul politic, sondajele de opinie sugerând însă că niciun partid nu are şanse să obţină o majoritate clară.
Din 2020 şi de la protestele anticorupţie la adresa guvernului de coaliţie condus de partidul de centru-dreapta Gerb al fostului prim-ministru Boïko Borissov, ţara a fost afectată de o instabilitate politică profundă, relatează AFP, citat de News.ro.
Ultimele sondaje de opinie sugerează că, din nou, niciun partid nu va putea obţine o majoritate în parlament, deschizând astfel calea pentru o nouă rundă de negocieri în încercarea de a crea o coaliţie.
Secţiile de votare se deschid la ora 7:00 (05:00 GMT) şi se închid la ora 20:00 (18:00 GMT). Primele rezultate parţiale sunt aşteptate în jurul miezului nopţii (22:00 GMT).
Un sondaj Gallup International Balkan publicat vineri de Radioul Naţional Bulgar plasează coaliţia Gerb şi Uniunea Forţelor Democratice (Gerb-UDF) în frunte, cu 26,1% din intenţiile de vot, urmată de două partide aflate la egalitate pentru locul al doilea.
Coaliţia reformistă CC/BD a obţinut 16,2% din intenţiile de vot, iar partidul ultranaţionalist pro-rus „Revival" 14,9%. Acelaşi sondaj prevede o prezenţă la vot de 31,1%.
Este nevoie de un guvern stabil şi eficient, astfel încât Bulgaria să poată accesa mai multe fonduri UE pentru infrastructura sa deficitară şi să adopte moneda unică.
Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza inflaţiei ridicate din Bulgaria, care vizează acum ianuarie 2025.
„Un parlament fragmentat şi rivalităţi politice de lungă durată vor complica formarea unui guvern funcţional şi stabil”, a declarat joi, într-o notă, compania de consultanţă în domeniul riscului politic Teneo.
„Haosul politic prelungit ar putea duce la creşterea dezamăgirii alegătorilor faţă de principalele partide politice, în beneficiul partidelor populiste, naţionaliste şi pro-ruse”, a adăugat consultantul.
Alegerile anticipate au fost convocate din cauza eşecului partidelor politice din Bulgaria de a ajunge la un acord privind formarea unui guvern de coaliţie după alegerile parlamentare anterioare din 9 iunie.
Alegeri marcate de trei politicieni
Alegerile legislative care vor avea loc duminică în Bulgaria sunt marcate de trei politicieni: un fost bodyguard care urmăreşte să obţină al patrulea mandat de prim-ministru, un oligarh sancţionat de SUA şi un academician reformist cu un program anticorupţie, relatează EFE citată de Agerpres.
- Boiko Borisov: Populistul
Boiko Borisov (foto), în vârstă de 65 de ani, este liderul partidului conservator GERB şi a fost o figură cheie în politica bulgară din ultimii 15 ani.
Cariera unică a lui Boiko Borisov, supranumit 'Batman' în Bulgaria, l-a purtat de la slujba de gardă de corp a ultimului dictator comunist, Todor Jivkov, la a deveni prim-ministru de trei ori între 2009 şi 2021.
Cu o imagine de „om de acţiune", Borisov îmbină experienţa sa de pompier, luptător de karate şi şef de securitate cu capacitatea de a se conecta cu o parte a electoratului şi a da impresia unui lider puternic, apropiat de oameni.
Politicianul, al cărui partid este afiliat Partidului Popular European şi a avut o orientare clară euro-atlantică, a declarat că obiectivul său este formarea unui guvern stabil.
Partidul lui Borisov a câştigat patru din cele şase alegeri parlamentare organizate din 2021, dar nu a reuşit niciodată să formeze singur un guvern pentru că nu a avut o majoritate suficientă şi nici nu şi-a găsit aliaţi din cauza unor scandaluri de corupţie.
După o coaliţie eşuată în 2023 cu formaţiunea reformistă Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB), Boiko Borisov a dat de înţeles că ar fi dispus să colaboreze chiar şi cu formaţiuni ultranaţionaliste şi pro-ruse pentru a garanta existenţa unei guvernări.
Cariera politică a lui Borisov a fost presărată de numeroase scandaluri de corupţie, iar criticii săi susţin că o parte din puterea partidului său se datorează reţelei clientelare din zonele rurale.
În 2020 au apărut fotografii compromiţătoare care îl înfăţişau dormind lângă o armă, teancuri de bani şi lingouri de aur. Deşi Borisov a recunoscut autenticitatea fotografiilor, el le-a pus pe seama unei capcane întinse de politicieni rivali cu ajutorul "unei doamne frumoase".
Un alt scandal, cunoscut sub numele de 'Barcelonagate', i-a legat numele de o anchetă din Spania pentru o presupusă spălare de bani prin cumpărarea unei vile destinate amantei sale, Borislava Iovceva, potrivit presei bulgare.
Ambele anchete au fost închise din lipsă de probe.
- Delian Peevski: Oligarhul sancţionat
La 44 de ani, Delian Peevski este una dintre cele mai controversate şi puternice figuri de pe scena politică bulgară.
În pofida unui profil public scăzut, influenţa sa în politică şi mass-media este enormă. Din 2009 a fost deputat în mai multe rânduri şi a ocupat diverse funcţii de stat, inclusiv pe cea de şef al agenţiei de contrainformaţii. A deţinut această ultimă funcţie timp de două zile în luna iunie 2013, demisionând din cauza protestelor stârnite de numire.
În 2023, Peevski şi-a asumat un rol mai vizibil şi a devenit liderul Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), partidul care a reprezentat, în mod tradiţional, minoritatea turcă din Bulgaria.
La alegerile din luna iunie, DPS a reuşit să se situeze pe locul doi, obţinând 17% din voturi şi 47 din cele 240 de mandate.
Înconjurat în permanenţă de numeroşi bodyguarzi, Delian Peevski a fost sancţionat de SUA şi Marea Britanie pentru presupusa implicare în cazuri de corupţie şi abuz de putere.
Potrivit criticilor săi, el controlează sectoare cheie ale sistemului judiciar, serviciile de securitate şi mai multe instituţii de presă şi i se atribuie prăbuşirea unei importante entităţi bancare, care a afectat mai multe instituţii ale statului. Deşi investigaţiile asupra activităţilor sale nu au dovedit niciodată comiterea unor delicte, iar el neagă orice conduită ilegală, puterea sa din umbră nu poate fi tăgăduită. Mulţi politicieni îl consideră un partener toxic din cauza acuzaţiilor de corupţie din jurul său.
În timpul campaniei electorale, Delian Peevski a insistat că DPS trebuie să facă parte din viitorul guvern.
- Nikolai Denkov: Academicianul reformist
Nikolai Denkov, 62 de ani, este candidatul la funcţia de prim-ministru al coaliţiei reformiste Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB), cu un program axat pe combaterea corupţiei.
Denkov nu este doar politician, ci şi un academician de renume internaţional. Înainte de a intra în politică, Denkov s-a format ca fizician şi chimist, a fost profesor la Universitatea din Sofia şi membru al Academiei de Ştiinţe din Bulgaria.
Nikolai Denkov a fost ministru al Educaţiei şi şef de guvern în perioada iunie 2023 - aprilie 2024.
Academicianul a fost prim-ministrul unei guvern format de o coaliţie fragilă între PP-DB şi GERB, care promitea reforme pentru îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei şi, printre altele, epurarea influenţei Rusiei asupra serviciile de securitate ale ţării.
Denkov consideră că Peevski l-a influenţat pe Borisov să stopeze cele mai ambiţioase reforme, ceea ce a sfârşit prin căderea guvernului de coaliţie în martie 2024.
Nikolai Denkov a făcut o prioritate din lupta împotriva corupţiei, subliniind necesitatea de a rupe cu ceea ce el descrie drept "statul capturat" de interese private, o referire la influenţele exercitate de GERB şi DPS.