Alegerile din Polonia din 15 octombrie ar putea oferi partidului naţionalist de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) un al treilea mandat fără precedent sau ar putea oferi Opoziţiei de lungă durată şansa de a inversa ceea ce criticii descriu ca fiind opt ani de regres democratic, relatează The Guardian.
O altă posibilitate este ca alegerile să se încheie cu un rezultat incert, niciunul dintre partide nereuşind să formeze o coaliţie. Orice s-ar întâmpla, politica poloneză va rămâne profund polarizată după un scrutin care – pe fondul războiului din Ucraina şi al unei dispute acerbe cu UE – prezintă un interes mai mare decât de obicei în străinătate.
IMPORTANȚA SCRUTINULUI
Ales pentru prima dată în 2015, PiS, partid de dreapta, populist şi conservator din punct de vedere social, este acuzat pe scară largă de politizarea sistemului judiciar, de transformarea mass-media publice în portavoce a partidului, de utilizarea activelor statului pentru a-şi extinde controlul asupra puterii şi de încurajarea homofobiei.
Partidul susţine că încearcă să facă instanţele poloneze mai eficiente şi economia mai echitabilă, precum şi să apere caracterul catolic al ţării de presiunile liberale occidentale. Criticii spun că o nouă victorie a PiS ar îndepărta şi mai mult Polonia de standardele democratice.
Principalul bloc de opoziţie - Platforma Civică (PO), de centru-dreapta, condusă de fostul preşedinte al Consiliului European Donald Tusk - a promis să anuleze modificările aduse de PiS sistemului judiciar şi mass-media, pentru a asigura independenţa şi conformitatea constituţională a acestora.
O victorie a PO ar deschide, de asemenea, calea pentru ca Polonia să îşi îmbunătăţească relaţiile cu Germania, care au devenit din ce în ce mai tensionate, deoarece guvernul condus de PiS a persistat în a provoca tensiuni mărunte cu Berlinul, în principal pentru a atrage baza sa naţionalistă.
Aliaţii occidentali urmăresc îndeaproape scrutinul, deoarece orice paralizie politică după vot - posibilă dacă nu apare o majoritate clară - ar putea ridica îngrijorări cu privire la continuarea rolului major al Poloniei în sprijinirea vecinului său estic, Ucraina, în războiul cu Rusia.
Bruxelles-ul şi alte capitale ale UE privesc, de asemenea, cu interes: la fel ca Ungaria, Polonia este angajată într-o dispută prelungită şi din ce în ce mai tensionată cu blocul comunitar pe tema statului de drept, iar o schimbare de guvern ar anunţa relaţii mai armonioase.
Una dintre cele mai urgente sarcini ale noului guvern va fi să convingă Bruxelles-ul că situaţia democratică s-a îmbunătăţit suficient de mult - după recentele modificări propuse la sistemul judiciar - pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare şi de coeziune post-Covid.
CINE SUNT ACTORII CHEIE ŞI CE ÎŞI DORESC ACEŞTIA?
Condus din culise de Jarosław Kaczyński, prim-ministru al Poloniei între 2006 şi 2007, PiS urmăreşte să ia mai multe măsuri pentru a insufla valorile sale conservatoare în viaţa publică, inclusiv prin programe şcolare obligatorii.
Kaczyński a promis, de asemenea, că "de data aceasta, nimeni va mai opri" partidul să pună în aplicare schimbări în justiţie, având în vedere planurile de a restrânge şi mai mult puterile judecătorilor şi capacitatea Curţii Supreme de a revizui programul şi acţiunile guvernului.
Pe fondul unei inflaţii de două cifre şi al creşterii costurilor energiei, partidul speră să îşi galvanizeze electoratul, în principal cel mai în vârstă şi mai sărac din mediul rural sau din oraşele mici, prin creşterea programului de subvenţii pentru copii cu 60%, prin indexarea pensiilor şi prin reducerea preţurilor la benzină.
De asemenea, PiS luptă din greu pe frontul anti-imigraţie, organizând în paralel cu alegerile un referendum cu patru întrebări importante, în special cu privire la presupusa "admitere a mii de imigranţi ilegali din Orientul Mijlociu şi Africa" impusă de UE.
PO, care susţine că întrebările sunt xenofobe şi că procesul nu este valid, curtează voturile femeilor promiţând să permită avortul - supus unei interdicţii aproape totale sub PiS - până la 12 săptămâni şi declarând întreruperea de sarcină, fertilizarea in vitro şi contracepţia ca drepturi fundamentale.
În plus, PO a declarat că îşi propune să permită parteneriatele civile pentru cuplurile de acelaşi sex, favorizate de aproape două treimi dintre alegătorii polonezi, şi să extindă definiţia violului. De asemenea, PO încearcă să profite de un scandal recent de corupţie privind vânzarea de vize pentru zona Schengen.
CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL ELECTORAL?
Polonia aplică un sistem de vot proporţional pe liste de partid pentru alegerile pentru Sejm, camera inferioară a parlamentului, care are 460 de locuri. Partidele câştigă locuri în funcţie de numărul total de voturi pentru candidaţii lor într-o circumscripţie electorală, iar apoi alocă locurile candidaţilor care au obţinut cele mai bune rezultate.
Cel puţin 35 % dintre candidaţii de pe listele partidelor trebuie să fie femei, iar alţi 35 % bărbaţi.
Partidele individuale trebuie să obţină cel puţin 5% din voturile naţionale pentru a obţine un loc în parlament, iar coaliţiile trebuie să obţină cel puţin 8%.
CINE ESTE FAVORIT?
După o campanie virulentă, temperamentală, plină de atacuri adesea grosolane la adresa opoziţiei în general şi a unui Tusk presupus "nepolonez" în special, majoritatea sondajelor arată că PiS şi aliaţii săi, Polonia Suverană şi Republicanii, au un avans de aproximativ 36%.
Cu toate acestea, avansul lor s-a micşorat comparativ cu momentul în care PiS a atins un maxim de 43,6% din voturi în alegerile din 2019. Dacă partidul, în cazul în care termină pe primul loc, poate într-adevăr să formeze un guvern funcţional depinde de mai mulţi factori, dar în special de performanţa partidelor mai mici.
PiS ar putea primi un impuls semnificativ dacă unul sau mai mulţi dintre rivalii săi mai mici - inclusiv Centristul, agrarienii de la A Treia Cale, Confederaţia de extremă dreapta şi Noua Stângă - nu reuşesc să depăşească pragul pentru a obţine locuri în parlament.
Într-o altă alternativă, aşa cum au sugerat unele sondaje, PiS ar putea termina în frunte, dar cu o marjă foarte mică, iar PO - în prezent cu aproximativ 30% - şi Noua Stângă sau A Treia Cale ar putea avea rezultate atât de bune, încât opoziţia să obţină prima şansă de a forma o coaliţie majoritară.
Confederaţia, liberală din punct de vedere economic şi conservatoare din punct de vedere politic, care este deosebit de populară în rândul tinerilor, ar putea fi un eventual factor de decizie. În timpul verii, a fost cotată cu până la 14% în sondaje, deşi acum a scăzut la aproximativ 9%.
În timp ce analiştii cred că PiS va încerca să-i convingă pe parlamentarii Confederaţiei să îşi schimbe tabăra politică după vot, liderii partidului libertarian au declarat că nu vor intra într-o coaliţie - ceea ce înseamnă că, în cazul unui rezultat bun, niciunul dintre partidele principale nu va putea forma o majoritate.
DE CE AVORTUL ȘI ROLUL FEMEILOR ÎN SOCIETATE AU DEVENIT O MIZĂ A SCRUTINULUI
În 2021, o tânără a venit la un spital din estul Poloniei pentru a face un avort: suferea de tulburări psihice grave, deoarece fătul pe care îl purta în pântece avea anencefalie, un defect letal. Medicii i-au refuzat procedura de teamă că ar fi încălcat legea. Cazul Agatei, al cărei nume de familie nu este cunoscut public, exemplifică ceea ce opoziţia liberală din Polonia consideră a fi o erodare a drepturilor femeilor în timpul guvernării de opt ani a partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), relatează Reuters.
Ulterior, Agata a obţinut un avort în altă parte, potrivit activiştilor care au ajutat-o, dar despre situaţia ei au aflat mulţi polonezi acum, înainte de alegerile de duminică, în care drepturile femeilor au apărut ca o temă cheie a campaniei electorale.
Având în vedere că, potrivit unui raport al Fundaţiei Batory, numărul femeilor nehotărâte care votează este de două ori mai mare decât cel al bărbaţilor în majoritatea categoriilor de vârstă, sociologii spun că succesul opoziţiei în a le mobiliza ar putea înclina balanţa.
"PiS nu respectă femeile", a declarat Magdalena Bojko, o funcţionară în vârstă de 36 de ani, în timpul unui miting al opoziţiei din această lună. Întrebată ce speră că ar putea face principalul rival al PiS, Coaliţia Civică (KO), dacă va câştiga, ea a spus: "Să ne garanteze că putem avea copii în demnitate, să avem acces la fertilizarea in vitro".
PiS spune că îşi propune să stimuleze ratele de fertilitate şi să sprijine familiile, respingând în acelaşi timp valorile liberale care intră în conflict cu moştenirea catolică a Poloniei.
De la câştigarea puterii în 2015, a pus capăt finanţării de stat pentru FIV şi a impus o cerinţă de prescripţie medicală pentru contracepţia de urgenţă, dar a lansat un ajutor universal pentru copii şi acordă stimulente în bani pentru ca femeile să aibă cel puţin patru copii.
PiS afirmă că se opune avortului, dar susţine că interdicţia din 2021, care face o excepţie pentru întreruperi de sarcină doar în caz de viol, incest sau în cazul unei ameninţări la adresa sănătăţii femeii, este rezultatul unei hotărâri a Tribunalului Constituţional asupra căreia nu a avut nicio putere. Rivalii săi spun însă că tribunalul este politizat, lucru pe care PiS îl neagă.
Sondajele de opinie arată că PiS are şanse de victorie, dar sprijinul său a scăzut, în parte din cauza rezultatelor sale în ceea ce priveşte drepturile femeilor şi statul de drept. Unele sondaje arată că opoziţia tradiţională ar putea forma un guvern majoritar chiar dacă PiS se află pe primul loc.
O GENERAŢIE AFECTATĂ PSIHOLOGIC
"Pentru voturile cui ar trebui să ne luptăm? Femeile între 30 şi 40 de ani. Cele care sunt descurajate de politică în general, dar din ce în ce mai îngrijorate de propriul statut", a declarat pentru Reuters un oficial de rang înalt din KO.
Politologii spun că protestele masive care au cuprins Polonia din cauza interzicerii avortului în ultimii ani ar putea motiva unele alegătoare să susţină opoziţia, dar ar putea, de asemenea, să le fi convins pe altele că vocea lor nu contează.
"Această generaţie tânără, în special, a fost grav afectată psihologic, absolut desconsiderată, ridiculizată, uneori umilită", spune Anna Materska-Sosnowska de la Universitatea din Varşovia.
KO spune că, dacă va câştiga, va încerca să obţină o legislaţie care să permită avortul până la 12 săptămâni fără limitări, într-o schimbare majoră pentru partidul care s-a ferit să ia o poziţie pe această temă ani de zile.
Rata de natalitate în Polonia a scăzut în acest an la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Activiştii spun că acest lucru se datorează în parte faptului că femeile se tem să aibă copii, în urma câtorva cazuri în care femeile însărcinate au murit de septicemie în spitale, în timp ce medicii aşteptau ca inima fătului să nu mai bată.
"Există convingerea că, din cauza legislaţiei actuale din Polonia, se poate muri pur şi simplu din cauza sarcinii", a declarat Antonina Lewandowska de la Fundaţia pentru femei şi planificare familială. "Femeile din Polonia sunt îngrozite", susţine ea.
Unele femei spun că problema drepturilor reproductive este exagerată şi că programele sociale introduse sub PiS, precum alocaţiile pentru copii sau scutirile fiscale pentru familiile numeroase, le-au îmbunătăţit viaţa.
"Opoziţia spune că cea mai mare problemă pentru femei este lipsa accesului la avort. Eu nu cred că este aşa", a declarat Anna Giszczak-Dobek, o profesoară în vârstă de 43 de ani şi mamă a cinci copii, care va vota pentru PiS. "Mă interesează mai mult dacă cineva îmi va sprijini familia, dacă cineva de aici şi de acum va avea o idee despre cum să îmi rezolve problemele de zi cu zi", adaugă ea.
Karolina Kowalewska, o profesoară în vârstă de 33 de ani, a declarat că îi este frică să rămână însărcinată, deşi îşi doreşte copii. "Mi-a fost teamă că nu mă va ajuta nimeni. Vedeţi acele cazuri de fete care au murit în spitale pentru că medicii au aşteptat ca fătul să moară ... Dreptul nostru de a decide pentru noi înşine ne-a fost luat", a explicat tânăra. Când în cele din urmă a făcut-o, a avut doi medici care i-au supravegheat sarcina, de teamă că unul dintre ei ar putea să nu-i spună dacă există ceva în neregulă cu fătul. Ar lua în considerare posibilitatea de a avea un alt copil? "Dacă se schimbă legea? Da, cu siguranţă", a spus ea.