Propaganda rămâne una dintre principalele arme pe care Federația Rusă le folosește în strategia sa ce vizează destabilizarea spațiului euroatlantic, strategie ce diferă în funcție de particularitățile fiecărei societăți, atât din punct de vedere istoric cât și politic.
Astfel, dacă narativele folosite pentru un stat precum Cehia, spre exemplu, portretizează Rusia ca o posibilă alternativă geopolitică, în cazul României, unde considerentele istorice sunt mai degrabă negative iar elita politică este majoritar pro-occidentală, Rusia înțelege că prezentarea sa ca un posibil partener nu este o soluție de succes, motiv pentru care temele propagandei sale vizează mai degrabă demonizarea NATO, UE sau a relației cu Statele Unite.
Deși România și Ungaria sunt foste țări comuniste și membre ale Pactului de la Varșovia, raportarea lor față de Federația Rusă este din ce în ce mai diferită în ultimul deceniu.
În comparație, deși România și Ungaria sunt foste țări comuniste și membre ale Pactului de la Varșovia, raportarea lor față de Federația Rusă este din ce în ce mai diferită în ultimul deceniu, iar conceptul democrației iliberale lansat în 2014 de premierul maghiar Viktor Orban rezonează extrem de bine cu ideologia conservatorismului rus.
Astfel, existența unui regim politic la Budapesta în care autoritarismul capătă din ce în ce mai multă vizibilitate, cu o societate civilă slabită alături de dependența maghiară pentru resursele energetice ruse, creează un cocktail nociv, care a permis penetrarea spațiului media maghiar de către propaganda rusă.
Ecosistemul rus de transmitere a propagandei, vizează în mod general existența a trei paliere, precum agențiile oficiale de știri, platformele alternative și actorii politici locali. Sigur, nu există agenții oficiale ruse de tipul Sputnik sau RT în Ungaria (așa cum este cazul Sputnik Cehia, cu impact și în Slovacia; Sputnik Serbia, cu impact în statele fostei Iugoslavii sau Sputnik Moldova, cu impact în România), însă, presa de stat maghiară și publicațiile apropiate regimului Orban preiau în mod direct narativele propagandei ruse.
Conform unui studiu al celor de la Corruption Research Center din Ungaria, ziare precum 888.hu, Lokál, Magyar Id ők sau Pesti Srácok sunt printre principalii promotori ai propagandei Kremlinului în țara vecină, acestea distribuind materiale conspiraționiste în care Occidentul este prezentat ca fiind degradant, oculta mondială dorește să distrugă valorile conservatoare, Ucraina este un lagar al CIA, anexarea peninsulei Crimeea este legitimă, protestele ucrainene din 2014 au fost orchestrate de către SUA, protestatarii ucraineni sunt teroriști, doborârea aeronavei MH 17 este o conspirație a Vestului samd.
Evident, toate aceste mesaje manipulează mentalul colectiv maghiar prin inseminarea unor sentimente anti occidentale, naționaliste și șovine creând inclusiv clivaje societale în percepția spațiului geopolitic de apartenență. Aceată perspectivă este explicată și printr-un studiu al Warsaw Institute din 2017, care arată lipsa unei majorități covârșitoare în rândul populației maghiare privind politica externă a țării. Așadar, doar 53% dintre maghiari consideră că aparțin spațiului occidental în timp ce 39% dintre aceștia se văd ca aparținători ai spațiului estic. Acestora li se mai adaugă un procent de 5% al populației care consideră că Ungaria se situează undeva, pe o axa, între Vest și Est.
Contextul a creat și premizele apariției unor formațiuni politice precum Jobbik, partid care a militat, printre altele, pentru dezintegrarea Ucrainei, stat a cărei integritate teritorială era catalogată drept o iluzie de către Gabor Vona. Alți lideri ai Jobbik, precum Béla Kovács au legitimat referendumul privind secesiunea Crimeei din postura de observator independent, în timp ce, Márton Gyöngyösi a monitorizat alegerile parlamentare din autointitulata Republica Populara Donetk.
La jumătatea lunii februarie, publicația Ukraina.ru lansa un fakenews conform căruia România alături de Ungaria și Polonia se pregătesc să ridice pretenții teritoriale asupra Ucrainei.
Pe acest fond se creează premizele unui război informațional mult mai amplu, site-uri ruse încercând să răspândească informații false în societatea ucraineană pentru a crește neîncrederea în guvern și actori precum SUA, NATO sau UE. Spre exemplu, la jumătatea lunii februarie, publicația Ukraina.ru lansa un fakenews conform căruia România alături de Ungaria și Polonia se pregătesc să ridice pretenții teritoriale asupra Ucrainei.
Dezinformarea era lansată că urmare a unor exerciții navale susținute de armata ucraineană în largul Insulei Șerpilor. Conform aceluiali site, retrocedarea unor teritorii istorice de către Kiev statelor vecine este una dintre condițiile impuse prin Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană, ceea ce este în mod evident total fals.
Penetrarea scenei politice și a societății maghiare de către propaganda rusă este criticată inclusiv de către partenerii Ungariei din Grupul de la Vișegrad, în speță Polonia care, prin vocea mai multor lideri politici sau think tankuri, atrage atenția asupra vulnerabilităților generate.
Spre exemplu, același organism menționat mai sus, Warsaw Institute, expune o interesantă analiză în care sunt prezentate conexiunile grupării neo-naziste Frontul National Maghiar cu diplomații ruși acreditați la Budapesta precum și legăturile Frontului cu siteuri alternative de propagandă rusă, așa cum este cazul publicației Hídfő.net realizată de către extremiștii maghiari și rebranduită apoi în hidfo.ru.
Siteul a fost citat inclusiv de către MAE rus, care a prezentat un fakenews privind presiunea NATO la adresa statelor membre de a vinde echipament militar Ucrainei. Mai mult, liderul grupării, István Győrkös, a ucis în 2016 un ofițer de poliție care pe baza unui mandat emis de un judecător urma să realizeze o percheziție la domiciliul sau.
Ulterior, conform Warsaw Institute, s-a demonstrat că Frontul Național Maghiar era antrenat în activități paramilitare de către diplomați ruși care în realitate ar fi fost ofițeri acoperiți ai GRU. În prezent, accesarea platformei hidfo.ru trimite automat către Sputnik.com.
Pierderea identității naționale rămâne una dintre principalele teme fructificate de propaganda rusă în Ungaria.
Pierderea identității naționale rămâne una dintre principalele teme fructificate de propaganda rusă în Ungaria, vizând atât situația etnicilor maghiari din bazinul carpatic cât și sentimente xenofobe, așa cum a fost cazul materialelor Sputnik și RT preluate de presa ungară în timpul crizei refugiaților.
Pentru Sputnik, majoritatea refugiaților ajunși în Ungaria erau fie migranți economici fie teroriști ai ISIS, în timp ce RT a susținut în mod fals că UE va impune un număr imens de refugiați Budapestei, iar în cazul în care guvernul Orban se va opune, Ungaria va fi exclusă din UE.
Nu este greu de înțeles de ce un sondaj realizat în 2016 de către Pew Research Center arăta că islamofobia în Ungaria a atins cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Așadar, 72% dintre maghiari aveau prejudecăți față de musulmani iar 76% dintre ei considerau că refugiații vor crește numărul acțiunilor teroriste. Din nefericire, xenofobia și temerile sociale au fost exportate și în rândul comunității maghiare din Romania, iar cazul de la Ditrău, unde comunitatea din localitatea harghiteană se temea de doi muncitori asiatici, este un exemplu destul de elocvent.
Pandemia a creat o noua oportunitate pentru regimul de la Budapesta de a crește cenzura și restricțiile împotriva jurnaliștilor și a societății civile dar și de a susține apropierea față de Est.
În final, pandemia a creat o noua oportunitate pentru regimul de la Budapesta de a crește cenzura și restricțiile împotriva jurnaliștilor și a societății civile dar și de a susține apropierea față de Est.
Actori precum Republica Populară Chineza, Turkmenistan și Azerbaijan au fost prezentați ca adevărați parteneri pe durata pandemiei. În același timp, o bună parte a presei maghiare a susținut că UE a fost incapabilă să gestioneze în mod corect criza. Pe fondul asistenței umanitare, Ungaria a oferit Chinei un contract în valoare de 2 miliarde de euro pentru construcția unei noi căi ferate pe ruta Budapesta-Belgrad, neexistând însă un mod transparent de distribuție a resurselor financiare, ceea ce ridică noi semne de întrebare privind corupția de la Budapesta.
Mai mult, în ciuda poziției Uniunii Europene, Ungaria a anunțat că va fi primul stat membru care va testa vaccinul rusesc Sputnik V, primind deja un lot de mostre din Federatia Rusă. Deși Bucureștiul a susținut că se va ralia la politicile Bruxellesului și va achiziționa doar tipurile de vaccin acreditate de către Agenția Europeană a Medicamentului, comunitățile maghiare din România sunt supuse unor narative de propagandă în care Ungaria este prezentată ca un model în contrapondere cu România care nu se descurcă atât de bine ca țara vecină.
Razvan Munteanu este presedintele think tankului Chamber of Excellence in International Affairs, și autorul mai multor articole și cărți de specialitate, fiind totodată colaboratorul unor publicații media internaționale și naționale.
Experţi din Ungaria merg în Rusia să studieze vaccinul Sputnik V