Am fost uimit să descopăr în ultimele zile că un număr mare de clădiri impozante din metropola britanică sunt pustii.
Deși se construiește mult, sunt proiecte de miliarde de dolari în lucru, fiecare petic de teren liber e vizat de un fond de investiții imobiliare, se observă o schimbare fundamentală a stilului de viață în marele oraș, cu un impact major în ce privește viitorul construcțiilor.
Pandemia, pe lângă nenorocirile cu care a venit, a adus pentru mulți oameni revelația că pot munci și câștiga bani altfel decât au fost obișnuiți.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, societatea occidentală s-a dezvoltat prin creșterea rapidă a productivității muncii, un program de lucru de opt ore, timp de cinci zile pe săptămână.
Decenii la rând, corporațiile și instituțiile guvernamentale și-au croit activitatea după aceste reguli.
Chiar și în companiile sau serviciile în care era nevoie de o funcționare non-stop, angajații lucrau opt ore, în trei schimburi, acoperind o perioadă de 24 de ore.
În unele locuri, cum ar fi servicii de urgență medicale sau de aplicare a legii au apărut și alte formule, majoritatea respectând încărcarea de 40 de ore lucrate pe săptămână.
Copiii, încă din școală, au fost pregătiți pentru un astfel de program de muncă și viață și asta până când un virus nedescifrat nici până acum în totalitate, venit din Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019, urma să schimbe lumea într-un mod profund.
Un peisaj schimbat
În 2018, City-ul londonez, inima financiară a orașului, trepida de viață. La prânz, în timpul pauzei de masă, cu greu găseai un loc să mănânci sau să bei un cappuccino chiar și la Starbucks, rețea care avea cafenele din 50 în 50 de metri.
În 2023, peisajul e mult schimbat. Există viață în City, dar se desfășoară mult mai molcom. Străzile nu sunt aglomerate, circulația e relaxată, multe restaurante au dispărut, iar în cele care funcționează se găsesc locuri.
Sunt sigur că există mai multe cauze pentru o astfel de schimbare - Brexit, inflație, digitalizarea serviciilor financiare, dar cea mai importantă e aceea că mulți oameni lucrează încă de acasă și n-au nici cel mai mic gând să se întoarcă în uriașele clădiri din centrul orașului.
„Oricine a trecut, recent, prin Washington a sesizat că metropola e o umbră a ceea ce a fost cândva din cauza faptului că mulți angajați ai serviciilor federale continuă să lucreze de acasă. În anumite agenții, lipsa personalului are deja efecte negative asupra serviciilor publice. S-a mers prea departe. Pandemia s-a terminat. Scuzele pentru lăsarea birourilor goale s-au epuizat, de asemenea”, a scris Michael Bloomberg, primar al New York-ului între anii 2002 și 2013, într-un articol de opinie pentru cotidianul Washington Post.
Miliardarul american este proprietarul mai multor clădiri de birouri atât în New York cât și în Londra, iar noua realitate îi afectează în mod direct afacerile, el fiind o voce importantă la nivel global a investitorilor imobiliari din întreaga lume.
A trecut destul de mult timp de la ridicarea tuturor restricțiilor legate de pandemie, dar munca de acasă a rămas.
Noii nomazi
Cele mai multe companii le oferă angajaților cel puțin o zi pe săptămână posibilitatea de a lucra de acasă. În plus, criza de forță de muncă i-a determinat pe manageri să vină cu o diversificare tot mai mare de pachete de angajare, care includ perioade de lucru de acasă pentru părinții cu copii mici, mărirea numărului de zile libere și mai multe concedii plătite.
O altă evoluție interesantă e legată de creșterea numărului contractelor de muncă de la distanță. Sunt tot mai multe companii cu angajați care nu mai vin deloc la birou. Se întâmplă în domeniul tehnologiei și cel al comunicării, unde activitatea și interacțiunea dintre membrii echipelor de lucru se face, în cea mai mare parte, online.
Așa a apărut fenomenul „nomad”, în care tot mai mulți oameni aleg să trăiască în diferite țări, locuri sau regiuni, de multe ori plătind mai puțin pentru chirii, hrană și distracție decât în marile metropole, lucrând pentru companii prin intermediul unei conexiuni bune la internet.
Noua realitate a avut ca efect golirea clădirilor de birouri din Washington, New York, Londra sau Paris, nefiind vorba numai de lucrătorii din domeniul public, la care se referea Michael Bloomberg, dar și de cei din domeniul privat.
Astfel s-a ajuns în situația ca în centrul San Francisco, inima tehnologiei globale, să bată vântul, uriașe clădiri de birouri să devină fantomatice, iar criminalitatea să atingă cote fără precedent.
Din birouri în locuințe?
În mod sigur, cu anumite pierderi financiare, investitorii vor schimba, în timp, destinația unor imobile. Cererea de locuințe mai ieftine rămâne ridicată în marile orașe occidentale.
Tehnologia oferă soluții de optimizare a spațiilor construite, atât pentru administrațiile locale, cât și pentru cei care vor să le dea o nouă destinație.
Pandemia, pe lângă cele 5 milioane de decese înregistrate la nivel global, o perturbare majoră a economiei, urmată de o criză politică, care a dus la războiul din Ucraina, a generat și o modificare importantă în viața oamenilor, transformând modul în care trăiesc și muncesc.
Nivelul de tehnologizare la care a ajuns civilizația actuală permite o dinamică fără precedent a forței de muncă.
Există deja milioane de angajați care scriu programe, vând produse, predau, proiectează clădiri, mașini și sisteme industriale, locuind pe o insulă din Grecia, în America de Sud sau Alaska, având angajatori în Washington, New York, Londra, Paris sau Amsterdam.
Fenomenul e valabil și în România, la fel ca în toate economiile liberale și nu mai poate fi oprit.
Vine și inteligența artificială
Un efect al acestei noi realități e că are impact și asupra activităților care necesită efectiv participare umană. Asistăm la o evoluție fără precedent a materialelor de construcții, a sistemelor de producere a energiei electrice, a stocării ei, a conexiunilor de comunicații.
Toate au crescut productivitatea, iar timpul de execuție pentru procese complicate a scăzut simțitor, oamenii fiind ajutați de instrumente mai bune și de o serie de automatizări.