În fața infanteristului se întinde pământul ars, marcat cu trunchiuri retezate de copaci carbonizați ce se încăpățânează să nu se prăbușească. Lumina soarelui blând de mai nu reușește să îmblânzească peisajul cu sfârșitul lumii din estul Ucrainei.
Reporterii agenției Reuters au făcut o călătorie pe front unde au vorbit cu militarii ucraineni, încercând să înțeleagă ce se întâmplă și în ce stadiu a ajuns conflictul din Donbas.
Războiul „nu se desfășoară pe o hartă cu linii colorate și săgeți frumos desenate. Îmi văd camarazii, știu ce li s-a întâmplat și sunt conștient cu ce ne luptăm. Este iadul, este mai rău decât iadul”, a declarat Viktor, un infanterist aflat pe linia frontului în regiunea Donețk, pentru jurnaliștii Reuters.
În ultimele săptămâni, aliații Ucrainei dezbat intens dacă armele trimise forțelor de la Kiev pot fi folosite pentru a ataca ținte aflate pe teritoriul Rusiei.
Unele state au oferit acest acord necondiționat, printre care Marea Britanie, Polonia, Danemarca, altele au pus anumite condiții, de exemplu, Belgia a cerut ca avioanele F-16 pe care le oferă să fie folosite exclusiv pe teritoriul Ucrainei, iar altele au refuzat, cum ar fi SUA, care oferă, de departe, și cel mai mare sprijin militar.
„Credem că ar trebui să le permitem să neutralizeze centrele militare din care sunt lansate rachete, pozițiile din care Ucraina este atacată, dar nu vom permitem să lovească alte ținte din Rusia, obiective civile sau alte obiective militare”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței, aflat într-o vizită oficială în Germania.
Mulți oficiali și comentatori din Ucraina se întreabă de ce sunt atât de refractari aliații față de atacarea țintelor din Rusia, atâta timp cât Kremlinul e agresorul și Putin nu are nicio problemă când forțele sale lovesc cu rachete blocuri de locuințe, spitale, școli și magazine?
Ezitarea aliaților are două componente, care pot fi criticate sau nu, dar reprezintă decizii politice și indică faptul că în cancelariile occidentale războiul din Ucraina e perceput ca unul de durată.
Frica de un atac nuclear
Prima este aceea de a nu crea o neliniște foarte mare în rândul populației, o limitare a fricii provocată de amenințările repetate ale lui Vladimir Putin că va folosi arme nucleare.
„Pentru a confirma seriozitatea intențiilor Rusiei și pentru a-i convinge pe adversarii noștri de disponibilitatea Moscovei de a escalada, merită să luăm în considerare o explozie nucleară demonstrativă, un test în afara zonei de luptă”, a scris Dmitri Suslov, un influent expert din Rusia, specializat în afaceri internaționale și cu acces la Kremlin.
„Efectul politic și psihologic al norului format de ciuperca nucleară, care va fi prezentat în direct pe toate canalele de televiziune din întreaga lume, le va aminti, sper, politicienilor occidentali despre singurul lucru care a împiedicat confruntările sângeroase între marile puteri după 1945 și pe care acum l-au uitat - teama de un război nuclear”, a mai adăugat Suslov.
Ieșirea publică a expertului rus, un susținător al politicii de agresiune promovată de Putin, arată că la Kremlin s-a luat serios în calcul o astfel de strategie de a „înspăimânta Occidentul” și astfel să-l oblige să nu mai ajute Ucraina.
Pe de altă parte, dacă Vladimir Putin nu primea anumite mesaje dinspre SUA și NATO, ar fi folosit demult o astfel de tactică. Ridicarea mizei nu înseamnă doar înfricoșarea inamicilor, ci implică riscuri și pentru Putin.
Statele Unite sunt îngrijorate de recentele lovituri ale Ucrainei împotriva centrelor rusești de avertizare timpurie de folosire a rachetelor balistice. Acestea nu au fost implicate în susținerea războiului împotriva Ucrainei. Dar sunt locații sensibile pentru că Rusia ar putea percepe că sunt vizate facilitățile sale de descurajare strategică, ceea ce ar putea submina capacitatea Rusiei de a menține descurajarea nucleară împotriva Statelor Unite
Oficial SUA, pentru Washington Post
Există posibilitatea ca lanțul de comandă să nu funcționeze și pe cale ierarhică să fie ofițeri care nu-și asumă să intre în istorie ca fiind cei care au declanșat un război nuclear.
Pentru Putin e foarte greu să calculeze efectele politice ale unui astfel de gest, mai ales că principalul său aliat, Xi Jinping, l-a avertizat în mai multe rânduri să nu pornească pe calea nucleară.
O altă necunoscută pentru Putin e reacția statelor NATO. Intrarea trupelor occidentale în Ucraina, preluarea operațiunilor defensive și eliberarea teritoriului ocupat e o reacție la care Kremlinul nu are un răspuns clar și nici forță militară capabilă să se confrunte direct cu SUA și Europa.
O victorie morală decisivă
A doua componentă este una care ține de morală și regulile războiului. Vladimir Putin a făcut o mare eroare în 24 februarie 2022, atunci când în mod brutal a invadat Ucraina, sperând ca trupele sale să preia Kievul în câteva zile.
Liderul de la Kremlin nu a avut niciun plan pentru un război lung. A desconsiderat Ucraina, l-a privit de sus pe Zelenski și a considerat că statele occidentale sunt slabe, incapabile să ajute Kievul.
Rezistența și eroismul militarilor ucraineni, plus imensa solidaritate internațională, una care într-o mare măsură funcționează și azi, la peste doi ani de la începutul războiului, au făcut ca Putin să fie perceput de opinia publică exact așa cum e, un dictator fără scrupule, însetat de putere.
Acum lucrăm intens pentru a oferi asistență Ucrainei, astfel încât ucrainenii să poată continua să aibă succes pe câmpul de luptă, să respingă forțele rusești de pe teritoriul lor și să respingă orice posibilă ofensivă rusă care ar putea să apară în zilele și săptămânile următoare. Acesta rămâne obiectivul principal aici, în întreaga Alianță
Julianne Smith, ambasadorul SUA la NATO
Eșecul militar și prelungirea războiului au transformat Kremlinul într-un sistem politic odios, o amenințare la adresa securității globală, iar eforturile propagandei lui Putin, care n-au fost mici, n-au reușit să modifice această realitate.
Astfel, Ucraina a obținut o victorie morală decisivă în fața Rusiei. Este o țară care merită ajutată de comunitatea internațională pentru că locuitorii ei luptă și rezistă în fața unui atac mișelesc al Moscovei.
Scholz: Ucraina are tot dreptul să se apere
O mare parte dintre liderii politici occidentali consideră că, dacă Ucraina ar folosi armele primite și, din greșeală, în război erorile sunt extrem de frecvente, ar lovi obiective civile - locuințe, școli, magazine sau spitale, atunci ascendentul moral în fața Rusiei va fi în pericol, mai ales că Putin, prin puternica lui mașinărie de propagandă, va avea ocazia să spună că între el și Zelenski, între Ucraina și Rusia, nu e nicio diferență. Și Kievul ucide civili la fel cum fac militarii Moscovei.
„Susținem Ucraina şi nu dorim o escaladare, acest lucru nu s-a schimbat”, a declarat și Olaf Scholz, care a anunțat că e și el de acord ca armele transferate de Germania să poată fi folosite de ucraineni pentru a distruge ținte militare specifice, aflate pe teritoriul Rusiei.
„Ucraina are toate opțiunile, conform dreptului internațional, pentru ceea ce face. Acest lucru trebuie spus în mod explicit. Mi se pare ciudat când unii oameni susțin că nu ar trebui să i se permită să se apere şi să ia măsuri adecvate pentru acest lucru”, a mai declarat cancelarul german.
De asemenea, Emmanuel Macron a anunțat că experții occidentali au observat o schimbare de strategie a Kremlinului, care atacă Ucraina cu rachete lansate de pe teritoriul Rusiei.
Ridicarea restricțiilor în privința folosirii armelor occidentale în anumite condiții pentru a lovi obiective în Rusia e un răspuns la această strategie, a explicat președintele Franței.