Vineri, 14 februarie, va începe la Munchen, în Germania, conferința anuală de securitate, unde se va discuta concret pentru prima dată de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă despre planul de pace dintre Rusia și Ucraina.
De asemenea, miercuri a avut loc și prima convorbire telefonică oficială dintre președintele american și Vladimir Putin, una în care, ca de obicei, Donald Trump l-a flatat pe liderul rus, promițând că va vizita Rusia.
În campania electorală, actualul președinte al SUA a anunțat în repetate rânduri că unul dintre obiectivele sale principale de politică externă e să obțină o încetare a focului pe frontul din Ucraina, în urma invaziei Rusiei.
Trump a subliniat că are pârghiile necesare pentru a-i aduce la masa tratativelor pe Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, susținând că va încheia conflictul în 24 de ore.
Tocmai am avut o convorbire telefonică lungă și foarte productivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Am discutat despre Ucraina, Orientul Mijlociu, energie, inteligență artificială, puterea dolarului și diverse alte subiecte. Amândoi am reflectat asupra marii istorii a națiunilor noastre și asupra faptului că am luptat împreună cu atât de mult succes în cel de-Al Doilea Război Mondial, amintindu-ne că Rusia a pierdut zeci de milioane de oameni, iar noi, la fel, am avut pierderi foarte mari!
Donald Trump, reacție după discuția telefonică purtată cu Vladimir Putin
Nu a dat niciodată amănunte despre cum va face acest lucru, dar JD Vance, vicepreședintele SUA, a vorbit despre noua viziune a Casei Albe care constă în renunțarea Ucrainei la o parte din teritoriile cucerite de Rusia, amânarea pe termen nedefinit a aderării Ucrainei la NATO și garanții de securitate pentru țara vecină. În cazul în care Rusia refuză condițiile, înarmarea forțelor Kievului ar putea continua și chiar intensifica.
Planul propus de tandemul Trump-Vance e unul simplist, bazat exclusiv pe puterea de influențare a SUA asupra Moscovei și Kievului.
Kremlinul pariază că Ucraina va ceda
„Trebuie să începem prin a recunoaște că revenirea la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist ... SUA nu cred că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unei soluții negociate”, a declarat Pete Hegseth, noul secretar al Apărării, aflat la întâlnirea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei din Bruxelles.
Poziția oficialului american confirmă viziunea de pace a lui Donald Trump, dar a fost întâmpinată cu mari rezerve atât în Ucraina, cât și în Europa.
Și mai interesant e faptul că Vladimir Putin a respins și el, prin oficialii de la Kremlin, planul propus de SUA. În afară de interesul arătat pentru reluarea contactelor cu Casa Albă, liderul rus nu a avut nicio reacție în ce privește posibile negocieri cu Ucraina și nici nu a arătat vreun interes în ce privește încetarea focului.
La Kremlin, discuțiile sunt contrare oricărei negocieri, în contextul în care Putin și apropiații săi consideră că au inițiativa pe front, înaintează, chiar dacă cu pierderi numeroase de vieți omenești și armament, fiind convinși că Ucraina va ceda.
Pacea, cel mai mare inamic al lui Putin
Cel mai important obstacol în calea păcii îl reprezintă situația politică a președintelui rus. Războiul îl ajută pe Putin. Îi oferă un inamic universal, o țară pe care poate da vina pentru eșecurile administrației sale, îi oferă posibilitatea de a controla toate straturile societății și de a anihila orice formă de opoziție, dar și posibilitatea de a avea susținere publică din cauza fricii provocate de sângerosul conflict.
„Putin are nevoie de un război pentru a părea un om puternic în Rusia. Acest război e despre un dictator disperat să rămână la putere”, a spus-o Bill Browder, expert financiar, fost investitor în Rusia, într-un interviu.
Pacea e cel mai mare inamic al lui Vladimir Putin. Raportarea liderului de la Kremlin la conflict nu a fost înțeleasă de Donald Trump, deși mai mulți experți au explicat de-a lungul timpului resorturile care au stat la baza declanșării invaziei din urmă cu trei ani.
Ucraina democrată, liberă, cu alegeri periodice și ieșită de sub influența Kremlinului devine o țară prosperă care proiectează în Rusia tarele regimului dictatorial al lui Putin, faptul că un președinte înconjurat de oligarhi controlează imensele resurse ale țării, menținând-o în sărăcie.
Europa s-a schimbat
Volodimir Zelenski a dat suficiente semnale politice că e dispus la compromisuri, chiar teritoriale, pentru a obține o încetare a focului, cerând garanții de securitate și investiții militare, astfel încât Rusia să nu atace din nou după o perioadă de timp.
„Moscova e pregătită pentru discuții. Dar în condițiile sale. Dacă se dă la o parte limbajul diplomatic, în esență asta se numește ultimatum”, a explicat Steve Rosenberg, corespondentul BBC în Rusia, analizând declarațiile oficialilor de la Kremlin.
La conferința de la Munchen, zilele următoare, va avea loc o întâlnire importantă între vicepreședintele JD Vance și Volodimir Zelenski.
Acolo, oficialul SUA va transmite mesajul Casei Albe, care va enumera condițiile enunțate și de secretarul de Stat Hegseth, iar dacă nu apare nicio modificare de ultimă oră, întâlnirea va marca un pas în spate făcut de Washington în ce privește sprijinul pentru Ucraina.
Tocmai am vorbit cu Donald Trump. Avem o conversație continuă despre posibilitățile de a obține pacea. Despre dorința noastră de a lucra împreună la nivel de echipă. Despre capacitățile noastre tehnologice, inclusiv producția de drone și alte tehnologii moderne. Mulțumesc președintelui Trump pentru interesul său față de ceea ce putem face împreună
Volodimir Zelenski, reacție după discuția telefonică pe care a avut-o cu Donald Trump
Dar s-a schimbat ceva. Statele europene sunt mai pregătite să ocupe eventualul gol de securitate, lăsat de americani, decât erau în urmă cu trei ani când a început războiul.
În 2024, au cheltuit 450 de miliarde de dolari pentru apărare, în timp ce Rusia, cu o economie de război, a atins 100 de miliarde.
Cu sprijinul fostei administrații a SUA, în NATO și în Europa s-au creat mecanisme autonome de finanțare, producție și transfer de echipamente militare către Ucraina.
Trump, în capcana propriei strategii
Un posibil pas înapoi făcut de Washington va fi o pierdere pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană, dar decizia noii administrații trebuie respectată la fel cum trebuie respectată și decizia Europei de a se apăra de agresiunea Rusiei.
„… într-un discurs susținut la Bruxelles în fața grupului de contact al miniștrilor Apărării pentru sprijinirea Ucrainei, prezidat de ministrul britanic, John Healey, Hegseth și-a îndulcit limbajul - cu o zi înainte de a participa la primul său summit NATO al miniștrilor Apărării”, arată jurnalistul Dan Sabbagh, într-un articol pentru cotidianul britanic The Guardian.
„Hegseth a susținut că SUA își schimbă prioritățile militare către apărarea națională și descurajarea Chinei și a făcut apel la membrii europeni ai NATO să majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB pentru a apăra mai bine continentul”, a mai consemnat sursa citată.
Atât JD Vance, cât și Pete Hegseth sunt surprinși de faptul că statele europene, chiar dacă nu-și vor crește bugetele de apărare la 5% din PIB, au deschiderea de a o face într-un mod substanțial, dar și că un eventual pas înapoi făcut de SUA nu mai e privit pe bătrânul continent ca o catastrofă globală, dezvoltându-se deja soluții de continuare a sprijinului pentru Ucraina.
Și mai interesant e faptul că tăcerea lui Vladimir Putin în legătură cu negocierile de pace e un semn că la Kremlin s-a înțeles acest lucru, iar promisiunea lui Trump de a aduce rapid pacea e privită cu neîncredere.
Din perspectiva conferinței de la Munchen, din ce reiese din discuțiile preliminare, strategia liderilor europeni și cea a lui Volodimir Zelenski este de a se purta cu deferență față de oficialii americani, arătând cât de important e rolul lor în ce privește securitatea globală, punând pe masă și soluții alternative în cazul unei retrageri a SUA din acest rol, decisă de Donald Trump.