Trei chestiuni fierbinţi din discursul anual despre Starea UE şi unde este România

Iuliu Winkler este deputat european, vicepreședinte al Comisiei de comerț internațional (INTA) a Parlamentului European, raportor permanent al INTA în relația UE-China, membru în Delegația pentru relațiile cu Republica Populară Chineză. Este membru UDMR și al Grupului PPE din Parlamentul European. A fost ministru delegat pentru Comerț și ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Iuliu Winkler a fost deputat în Parlamentul României, secretar al Comisiei pentru buget finanțe și bănci din Camera Deputaților. El este economist și inginer.

”Europa are nevoie de un suflet, de un ideal și de voința politică indispensabilă pentru îndeplinirea acestui ideal”, este citatul din Robert Schuman ales de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a introduce discursul anual despre Starea Uniunii Europene – SOTEU, pe care l-a rostit, la Strasbourg, în fața plenului Parlamentului European.

Este o alegere potrivită pentru că anul care a trecut a fost și pentru Uniunea Europeană, la fel ca pentru întreaga omenire, anul crizei sanitare, care a afectat nu numai economiile și locurile de muncă, ci mai cu seamă sufletele noastre. Tineri și vârstnici, europeni din Vest sau din Est, am fost confruntați cu o criză care ne-a pus în situația de a ne reevalua valorile.

În ultimele 12 luni, Uniunea Europeană s-a ridicat la înălțimea idealului formulat de Robert Schuman, consideră von der Leyen, și are argumente solide pentru această apreciere.  

Ajunge să ne amintim vara anului trecut în care marile puteri globale, atât SUA, dar și China sau Regatul Unit depășiseră Uniunea Europeană în viteza de reacție la pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, un an mai târziu, situația stă cu totul altfel, Uniunea Europeană este în fruntea reacției împotriva pandemiei și a obținut acest lucru prin solidaritate.

Ca orice construcție birocratică, Uniunea Europeană se mobilizează mai greu. Însă, odată urnită din loc, este capabilă de performanță.

Este a doua oară când Ursula von der Leyen prezintă discursul SOTEU. Sigur că un asemenea discurs trebuie construit pe principiul mozaicului. Este nevoie de atingerea mai multor subiecte. Echilibrul pe care e construită Uniunea Europeană se păstrează doar prin dozarea atentă a importanței acordate subiectelor.

Mozaicul din acest an a fost construit din pietricele alocate cu grijă politică statelor membre, de exemplu, Germaniei prin amintirea pieței unice și a accentului pus pe digitalizare, Franței prin pledoaria elaborată în favoarea unei Uniuni Europene a apărării, chiar și fostului stat membru, Marea Britanie, prin referirea la Conferința Climatică – COP26 de la Glasgow.

Din multitudinea de subiecte abordate, aș alege trei.

Prag minim al impozitului pe profit

În primul rând, subiectul referitor la sprijinul pe care Uniunea Europeană îl acordă parafării acordului mondial privind stabilirea unei rate minime a impozitului pe profit.

Președintele Comisiei ne asigură că Uniunea Europeană va continua să combată evaziunea fiscală, va propune un proiect de lege care să scoată la lumină profiturile ascunse în paradisuri fiscale și va face toate demersurile pentru parafarea acordului privind impozitarea globală.

Afirmații încurajatoare, sistemul mondial are nevoie de un prag minim al impozitului pe profit, dar și de o reglementare a locului în care companiile multinaționale își achită impozitul.

Ceea ce lipsește și temperează optimismul președintelui Comisiei este faptul că nu Uniunea Europeană, ci fiecare stat membru este decidentul în materie de politică fiscală, și, deocamdată, cel puțin două dintre statele membre ale Uniunii se opun categoric unui asemenea acord mondial referitor la impozitul pe profit.

Fit for 55

Al doilea punct la care vreau să mă refer este acela al pachetului legislativ ”Fit for 55” propus recent de Comisia Europeană pentru punerea în practică a acordului verde european.

Dacă Ursula von der Leyen a fost foarte explicită în privința transformării digitale, intrând în detalii și proiecte concrete, enunțurile sale referitoare la Pactul verde au fost mult mai cețoase.

”Am încredere că atât Parlamentul, cât și statele membre vor aproba acest pachet și vor apăra obiectivele noastre ambițioase comune”, a spus președintele Comisiei.

Este frumos, dar nu cred că este suficient să amintești doar noul Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice pentru a liniști îngrijorările cu care este privită în estul Europei viitoarea aplicare a Pactului verde.

Va trebui, în perioada următoare, să decidem cum aplicăm acest pact, astfel încât să creăm locuri de muncă în loc doar să le desființăm. Va trebui să găsim drumul pe care Uniunea Europeană să meargă pentru a implementa Pactul verde și tranziția energetică rămânând în același timp competitivă.

Și, în sfârșit, va trebui să elaborăm mecanismele de acompaniament social pentru că Europa sustenabilă trebuie să rămână echitabilă pentru toți, nu doar pentru elite.

Anul European al Tineretului

A treia temă pe care am ascultat-o cu bucurie este cea legată de rolul tinerilor în viitorul Uniunii Europene. Ursula von der Leyen propune ca anul 2022 să fie Anul European al Tineretului consacrat intereselor tinerilor, promovării acestora și recunoașterii propunerilor de la și despre tineri în dezbaterile Conferinței privind viitorul Europei.

Anul care se află în fața noastră este foarte important. Unde este România în acest context? Fiecare drum începe cu primul pas, iar primul pas pentru noi este, fără îndoială, soluționarea crizei guvernamentale, refacerea coaliției de guvernământ și începerea implementării proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Agenda priorităților este lungă, ea cuprinzând și demararea proiectelor din noua perioadă de programare 2021-2027 a Uniunii Europene, dar și pregătirea pentru aplicarea noii Politici Agricole Comune de la începutul anului 2023.

Pe listă se află și reformele necesare, care ne vor permite o mai bună sincronizare cu dinamica și prioritățile europene.

Nu este puțin, nu este ușor, dar este drumul pe care trebuie să avansăm pentru a fi credibili atunci când la Bruxelles vom lupta pentru o traiectorie europeană, care să țină cont în mai mare măsură de nevoile reale și specificul estului european.

Vezi şi Curiosul caz al României la Bruxelles

Citește și alte articole publicate de Iuliu Winkler pe Spotmedia.ro.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇