Discursul rus care acuză NATO de toate relele şi prezintă Rusia în rochie albă de mireasă este pur propagandistic. Discursul rus este plin de sincope, de enunţări nelogice, de crâmpeie de adevăruri amestecate într-o mlaştină de minciuni.
Discursul ambasadoarei ruse la Sofia, Eleonora Mitrofanova, este un exemplu care poate deveni clasic. El încearcă să răstoarne realitatea politică şi militară în favoarea Rusiei, el încearcă să răstoarnă rolurile: Rusia este o biată ţărişoară, care îşi apără nevoile, iar NATO un agresor.
„Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după anul 1997 să părăsească NATO. Este vorba despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armamentului strategic staţionate pe teritoriile acestor ţări după anul 1997”.
Diplomatul rus ştie că este o prostie să ceri unei ţări să renunţe la o alianţă, este dreptul suveran al oricărei ţări să facă parte din orice alianţă vrea. Deci, dacă nu poate cere ştergerea NATO de pe suprafaţa globului, diplomatul pune în discuţie dreptul alianţei de a-şi plasa trupe unde şi cum doreşte pe teritoriul ţărilor membre.
Evident că lumea militară rusă este deranjată de faptul că în România avem un sistem antirachetă la Deveselu şi o bază aviatică americană la Mihail Kogălniceanu, la 400 de km de Crimeea. Mai este deranjată de faptul că nu îşi poate afişa puterea militară în Marea Neagră din cauza exerciţiilor NATO. Forţa militară emanată de ,,portavionul” Crimeea s-a diluat din cauza măsurilor NATO. De aceea Rusia vrea o „întoarcere” la situaţia din 1997, când putea ameninţa Europa de Est iar statele ex-sovietice erau în sfera lor militară şi politică de influenţă. Este singurul mod de a ţine Ucraina în sfera sa de putere.
"Noi vorbim despre o atitudine de principiu, despre contingente militare, armament strategic şi baze militare pe anumite teritorii. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Despre aceste lucruri este vorba, nu este vorba despre retragerea Bulgariei din NATO sau retragerea României din NATO”.
Nu, Rusia nu face vorbire despre dispariţia NATO, ci despre slabirea acestuia, despre amputarea capacităţii militare de răspuns a organizaţiei nord atlantice. O Polonie şi o Românie fără trupe SUA ar fi slabe nu doar militar, ci şi politic. Asta vrea Rusia, slăbirea flancului estic al NATO pentru ca alianţa să nu-şi mai poată apăra noii membri dar, cel mai important, să nu-şi mai poată proiecta influenţa în zonă, în Moldova, în Ucraina, în Georgia. O Europă de Est aidoma Bulgariei ar însemna cale liberă pentru puterea de la Kremlin de a acţiona după bunul plac în spaţiul ex-sovietic unde Rusia îşi vede diminuată şi contestată influenţa sub diferite moduri.
Zicerea asta a doamnei ambasador ridică din partea rusă o falsă problemă de reciprocitate: în România nu trebuie să fie trupe NATO pentru ca trupele ruse să nu fie în Ucraina. Totală lipsă de logică, pentru că România este NATO, iar Ucraina nu este Rusia.
"Întrebarea directă se referă la isteria din presă privind forţele militare mobilizate de Rusia şi despre pătrunderea în Ucraina în diverse moduri. Preşedintele Ucrainei a afirmat că el nu vede nicio ameninţare, secretarul Consiliului de Securitate din Ucraina crede şi el că nu există niciun pericol. Totuşi, Statele Unite şi Marea Britanie, în special prin intermediul NATO, înarmează puternic Ucraina, oferă armament letal, ceea ce este extrem de nesigur pentru viitor", a acuzat diplomatul rus.
Deci Rusia masează 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina şi aduce încă 10.000 de soldaţi în Belarus. Bine, Rusia are dreptul să ţină o armată în Belarus, la graniţa cu Ucraina, dar NATO nu are dreptul să aducă 1.000 de soldaţi în România, nu în Ucraina. Apoi, când alianţa devoalează mişcările de trupe ruse şi demonstrează că o invazie în Ucraina este posibilă, Occidentul este acuzat de isterie. Când Rusia închide încet robinetul cu gaz spre Germania, iar criza energetică loveşte Europa, UE este acuzată de isterie. Se vede în aceste declaraţii ciuda diplomaţiei ruse că ,,măreţul” plan al lui Putin a fost devoalat, că Rusia nu mai are parte de elementul surpriză ca în Crimeea sau Donbas.
Cât despre ce crede Ucraina ar trebui nu luată din contaxt şi răstălmăcită părerea unuia sau altuia dintre oficialii ucraineni şi răstălmăcită ci revelată ,,foamea” de armament a Ucrainei. De ce cere Ucraina armament dacă nu s-ar simţi ameninţată, ci pentru că, în ilogica rusă, NATO are la Deveselu un sistem antirachetă?
"Noi vorbim despre o atitudine de principiu, despre contingente militare, armament strategic şi baze militare pe anumite teritorii. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Despre aceste lucruri este vorba, nu este vorba despre retragerea Bulgariei din NATO sau retragerea României din NATO. Este dreptul dumneavoastră suveran, prevăzut în Constituţie, fiecare ţară are dreptul de a alege alianţa care să îi garanteze securitatea”.
Deci ţările din NATO au dreptul „suveran” de a se alia cu cine le garantează securitatea, dar în condiţiile puse de Rusia. Să trecem peste chestia asta ilogică şi să întrebăm: dacă România şi Bulgaria se pot alia cu cine vor din NATO pentru că sunt deja în NATO(?!!), Ucraina nu are dreptul să se alieze cu cine vrea pentru că nu este în NATO sau pentru că nu vrea Rusia? De ce propaganda rusă pune în discuţie „drepturile” NATO şi uită sublim să spună o vorbuliţă despre drepturile Ucrainei?
Rusia este în mare încurcătură politică, după ce a crezut că pandemia și criza energiei au făcut ţăndări Europa îndestul ca ameninţarea de la graniţa Ucrainei să creeze vreun eveniment nefericit pentru uniune, de genul Brexit. A ajuns acum la rostogolirea în spaţiul public de inepţii care să-i justifice ameninţarea răsturnând realitatea militară, de parcă trupe NATO ar fi prin ţările Baltice ameninţând Moscova, nu trupe ruse ameninţând Ucraina.
Asta înseamnă că dacă a fost silită să pună în funcţiune maşina de fum şi zgomote a propagandei, în loc să acţioneze militar, Rusia lui Putin nu se simte deloc confortabil în situaţia de agresor.