În perioada 9-11 iulie, Alianța Nord-Atlantică a organizat un summit aniversar la Washington, prin care se sărbătoresc cei 75 de ani ai NATO. În cadrul acestui eveniment au fost discutate în primul rând măsuri esențiale pentru sprijinirea Ucrainei în contextul războiului cu Federația Rusă, unde statele membre NATO se angajează să finanțeze nevoile militare ale Kievului în 2025 pentru cel puțin 40 de miliarde de dolari, precum și să propună „pași concreți” care să conducă la aderarea Ucrainei la alianță.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a subliniat necesitatea intensificării asistenței militare pentru Kiev. El a argumentat că un sprijin mai puternic din partea Occidentului poate accelera sfârșitul războiului inițiat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele rus, Vladimir Putin, își dorește să prelungească războiul din Ucraina, sperând să slăbească hotărârea, dar și atenția țărilor occidentale, pe când, în realitate statele membre NATO susțin mai mult ca niciodată statul ucrainean, atât cu declarații dure, dar mai ales cu ajutor material.
Sprijinul aliaților nord-atlantici este cât se poate de oportun, ba chiar urgent, mai ales că în ultimele zile, presa din Kiev și cea occidentală avertizează că situația pe frontul ucrainean este extrem de dificilă. Din păcate, trupele ucrainene s-au retras dintr-un cartier important al orașului Chasiv Yar din regiunea Donețk, situat la doar 10 kilometri vest de Bahmut.
Acest oraș a devenit un punct strategic major, fiind capturat de armata rusă anul trecut după luni de lupte grele. După ce au ocupat Avdiivka în februarie, forțele ruse și-au îndreptat atenția asupra Chasiv Yar, amplasat la o altitudine superioară față de localitățile înconjurătoare, a cărui cedare ar pune în pericol orașele din apropiere și ar bloca rutele de aprovizionare a armatei ucrainene, facilitând astfel avansul acestora în regiunea Donețk.
Summit-ul a adus anunțuri importante care pot schimba situația pe frontul din Ucraina:
Avioane de luptă F-16: Primele avioane F-16 construite în SUA au fost transferate în Ucraina din Danemarca și Olanda, urmând să se intensifice livrarea acestora.
Sisteme de apărare antiaeriană: Aliați NATO vor trimite „zeci” de sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina în următoarele luni. Statele Unite, alături de Germania, România și Olanda vor furniza rapid Ucrainei cele 4 baterii Patriot anunțate.
Chiar dacă doar aderarea la NATO va oferi Ucrainei o perspectivă pe termen lung pentru pace, în ciuda solicitărilor Ucrainei de a adera la NATO, această problemă nu va fi decisă în cadrul summitului, dar cu siguranță va fi abordată în cadrul consiliului NATO-Ucraina înființat în marja summit-ului NATO de anul trecut. Secretarul general al Alianței nu a exclus extinderea alianței care să cuprindă și Ucraina în următorii 10 ani, exprimându-și speranța pentru aderarea Ucrainei. Totuși, tot acest sprijin este numit de partenerii occidentali drept o “punte” spre aderarea la NATO a Ucrainei, iar regiunea Mării Negre este recunoscută ca având o importanță startegică.
Până atunci, Summit-ul NATO de anul acesta nu este doar o ocazie simbolică de a sărbători 75 de ani de la înființarea alianței. Summit-ul a condamnat în termeni cei mai duri agresiunea rusă în declarația sa, unde au fost anunțate numeroase forme de sprijin pentru rezistența Ucrainei, inclusiv sprijin militar pe termen lung, angajament în industria de apărare și înființarea unei misiuni de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina.
O nouă misiune de coordonare a ajutorului militar de 40 miliarde dolari pentru Ucraina
La summit, liderii NATO au semnat un angajament de a oferi Ucrainei un ajutor militar de 40 de miliarde de euro până în 2025. Aceasta sumă reflectă valoarea ajutorului anual acordat de statele occidentale pentru Kiev, de la începutul invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022. Acest angajament semnificativ subliniază determinarea NATO de a sprijini Ucraina în eforturile sale de a rezista agresiunii ruse, dar insuficient pentru a învinge.
NATO planifică să creeze o nouă structură dedicată coordonării asistenței pentru Ucraina, numită „Asistența și Instruirea în Securitate NATO pentru Ucraina” (NSATU). Această structură va avea rolul de a organiza și gestiona toate tipurile de ajutor pe termen lung acordat Ucrainei. NSATU, misiunea de coordonare cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței Nord-Atlantice va include sprijin logistic, furnizare de echipamente militare, antrenamente și alte forme de asistență necesare pentru a întări capacitățile de apărare ale Ucrainei.
Pentru a asigura o coordonare eficientă a ajutorului internațional, NATO ia în considerare și crearea postului de reprezentant special la Kiev. Acest reprezentant va avea responsabilitatea de a superviza coordonarea internațională a furnizării de arme și a programelor de antrenament pentru forțele armate ucrainene. Sub auspiciile NATO, reprezentantul special va colabora îndeaproape cu autoritățile ucrainene și cu partenerii internaționali pentru a se asigura că toate resursele sunt utilizate eficient și că sprijinul oferit răspunde nevoilor reale de pe teren.
Un nou angajament în industria de apărare
În cadrul summit-ului a fost anunțat un nou angajament în industria de apărare, încurajând statele membre să crească producția de arme și să adopte standarde mai stricte pentru muniție, pentru a asigura compatibilitatea obuzelor pe terenul de luptă. Implementarea acestor standarde comune este esențială pentru a simplifica și accelera procesele militare și pentru a spori eficiența operațiunilor.
Totuși, există provocări semnificative legate de diversitatea actuală a munițiilor de artilerie, ceea ce poate afecta precizia și eficacitatea în timpul operațiunilor militare. NATO intenționează să rezolve aceste probleme prin promovarea unei standardizări mai riguroase și prin încurajarea producției uniforme de muniție între statele membre, deși aceasta ar putea întâmpina opoziția unor producători datorită posibilei creșteri a concurenței și scăderii prețurilor.
Aliații NATO au început să producă mult mai multe obuze de artilerie (majoritatea de 155 mm, utilizate în războiul din Ucraina) începând cu anul 2022. Cantitatea a crescut semnificativ, de la aproximativ 100.000 de unități înainte de război, la aproximativ două milioane de obuze produse în acest an, cu planuri de a ajunge la aproximativ trei milioane de obuze până în 2025.
Rolul NATO dincolo de Oceanul Atlantic
Prin organizarea summitului, alianța defensivă occidentală își subliniază și rolul său global, unde Statele Unite, gazda evenimentului, au invitat nu doar liderii celor 32 de țări membre, ci și parteneri din regiunea Indo-Pacific. Liderii Australiei, Japoniei, Noii Zeelande și Coreei de Sud au participat la summit, ceea ce simbolizează extinderea influenței NATO dincolo de zona euro-atlantică pentru a aprofunda și mai mult cooperarea, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, tehnologiile cibernetice, noile tehnologii și industria de apărare. Acest pas arată dorința alianței de a-și consolida prezența și colaborarea pe scena mondială, mai ales că, de exemplu un stat ca Japonia, aflat la mii de kilometri de războiul din Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Kievul.
Pe lângă întâlnirile principale, summit-ul a inclus și evenimente separate cu miniștrii de Externe din peste 30 de țări. De exemplu, reprezentanți ai Armeniei și Azerbaidjanului au fost invitați la Washington, reflectând interesul NATO de a aborda diverse probleme internaționale și de a întări relațiile diplomatice cu partenerii NATO nu doar cu membrii săi, de aceea a fost invitat și ministrul de externe moldovean Mihai Popșoi.
Această afirmație este întărită chiar de declarația Summitului NATO de la Vilnius de anul trecut, unde Republica Moldova a fost menționată de tocmai opt ori în textul declarației NATO din Lituania prin care cea mai importantă mențiune este faptul că Alianța Nord-Atlantică cere în mod oficial Rusiei retragerea trupelor rusești staționate în regiunea transnistreană. În declarația de anul acesta a fost reiterată retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, iar aliații au apreciat eforturile Chișinăului de a continua reformele democratice pe măsură ce avanseazăm cu integrarea în Uniunea Europeană și s-au angajat în același timp să sprijine capacitățile de securitate și apărare pentru a contracara amenințările hibride rusești.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md