România, spune Vancu, traversează un moment critic, în care nu doar balanța de putere, ci însuși sistemul democratic e în joc. Deși sondajele arată că aproape 90% dintre români susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO, paradoxal, o parte semnificativă a electoratului votează pentru candidați cu mesaje pro-ruse sau extremiste.
Această disonanță cognitivă, explică Vancu, vine dintr-un cumul de factori: furia antisistem, dezorientarea cauzată de crizele recente — pandemie, război, criza economică — și infiltrarea ideologiilor extremiste.
El identifică trei mari categorii de votanți: antisistem, antiștiință și extremiști veritabili, coagulați în jurul unui discurs populist periculos.
Vancu subliniază și incapacitatea cronică a statului român de a gestiona crizele recente. De la negarea realității pandemice până la lipsa de transparență în criza ucraineană, statul a eșuat constant în construirea unor narațiuni mobilizatoare pentru societate.
Tăcerea arogantă a autorităților a săpat prăpastii adânci între stat și cetățeni, alimentând valul de neîncredere și extremism.
În fața războiului informațional purtat de Rusia, România a rezistat, dar nu fără sprijin extern. Potrivit lui Vancu, în lipsa ajutorului european și american, țara noastră ar fi fost mult mai vulnerabilă. Războiul hibrid continuă, însă, iar alegerile care urmează sunt decisive pentru menținerea democrației și a prosperității.
În ceea ce privește implicarea civică, Radu Vancu crede că scriitorii funcționează asemenea unor anticorpi într-un organism: devin mai activi când boala extremismului amenință să cuprindă corpul social.
Mișcarea „Vă Vedem” de la Sibiu, inițiată de el, rămâne un simbol al rezistenței civice, într-o Românie în care viitorul european nu trebuie tratat ca o certitudine, ci apărat zi de zi.
În fața scenariilor întunecate, Vancu îndeamnă la speranță și la acțiune. Europa este nu doar prezentul României, ci și viitorul său inevitabil — unul care trebuie păstrat cu luciditate, curaj și solidaritate.
Biografie:
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu) este poet, eseist, traducător și profesor universitar român, unul dintre cei mai apreciați intelectuali ai generației sale. Absolvent al Facultății de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Radu Vancu și-a continuat studiile cu un doctorat în literatură, concentrându-se asupra poeziei lui Mircea Ivănescu, căruia îi este și un important exeget.
Debutând ca poet la începutul anilor 2000, Radu Vancu s-a remarcat rapid printr-un stil inconfundabil, melanj de delicatețe lirică, reflecție filosofică și angajare etică. Volumele sale, precum Epistole pentru Camelia, Casa cu altare sau Frânghia înflorită, au fost recompensate cu numeroase premii literare. Pe lângă activitatea poetică, a tradus opere importante din literatura anglofonă, inclusiv poezii ale lui Ezra Pound.
Radu Vancu este cunoscut și pentru implicarea sa civică, fiind unul dintre inițiatorii mișcării „Vă vedem din Sibiu”, un protest civic pașnic la adresa derapajelor autoritare și corupției politice din România. De asemenea, el militează constant pentru valorile democratice, europene și pentru libertatea de exprimare.
În prezent, Radu Vancu este conferențiar universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și președinte al PEN România, implicându-se activ atât în viața culturală, cât și în apărarea drepturilor omului.
Citate sugestive din interviu:
„Noi votăm acum pentru ca și copiii noștri să se poată bucura de avantajele de a fi europeni, de care noi ne-am bucurat și încă ne bucurăm.”
„Votând antisistem, de data asta, faci jocul partidelor extremiste proruse, le premiez pe ele și implicit distrugi democrația europeană pe care România și-a construit-o cu atâta efort.”
„Statul român nu e capabil să construiască o narațiune care să mobilizeze întreaga societate – și atunci reacționează cu tăcere, negare și secretomanie în fața crizelor.”
„Europa este viitorul nostru. Dacă îl pierdem, pierdem cea mai bună perioadă din toată existența istorică a României.”
„Scriitorii sunt ca anticorpii: când ceva e bolnav în corpul social și politic, ei sunt generați în număr mare ca să neutralizeze infecția.”
„De data asta, prin votul lor antisistem, oamenii nu distrug sistemul, ci distrug România.”
„Pandemia și războiul au fost singularități geopolitice recente care au accelerat pierderea încrederii în rațiune și știință.”
„Statul român nu a reușit, în peste trei decenii, să scape de reflexul dictatorial al negării realității.”
„Societatea românească a reacționat admirabil în fața crizelor – dar politicul a picat testul responsabilității.”
„Europa nu trebuie să devină trecutul nostru; ea trebuie să rămână viitorul nostru, chiar și atunci când prezentul pare pierdut.”