Cel mai recent sondaj de opinie arată că entuziasmul pentru învingători e unul temperat, social-democrații sunt pe tobogan și AUR a devenit forța politică dominantă. Deocamdată nu e clar în ce măsură coaliția de guvernare va rezista provocărilor din societate și economie și nici care va fi evoluția susținerii publice pentru formațiunea condusă de George Simion.
Măsurile asumate de prim-ministrul Ilie Bolojan de creștere a taxelor sunt nepopulare, dar principalul obiectiv anunțat de actualul guvern a fost evitarea retrogradării României de către agențiile de rating pentru a păstra costuri scăzute în ce privește finanțarea statului prin împrumuturi.
Atingerea obiectivului vine la pachet cu erodarea susținerii publice pentru partidele din coaliția de guvernare, dar pe care liderii lor consideră că o pot remedia după stabilizarea economiei.
PSD a fost marele învins al alegerilor. Pentru prima dată în istorie nu a avut candidat în finala prezidențială. De asemenea, scorul obținut la scrutinul parlamentar, 23%, nu i-a permis să formeze o majoritate pe care s-o domine, cum s-a mai întâmplat până acum.
Mandatul de prim-ministru al lui Marcel Ciolacu este, acum, o povară suplimentară pentru partid, acesta fiind perceput la nivelul opiniei publice ca principalul vinovat pentru creșterea galopantă a deficitului bugetar din cauza încercărilor sale costisitoare de a ajunge președintele României.
Partidul, condus până la congres de Sorin Grindeanu, nu are prea mult spațiu de manevră, o ieșire de la guvernare l-ar pune într-o poziție de subordonare față de AUR, ceea ce peste patru ani ar putea duce ori la un scor și mai mic la alegerile parlamentare, ori la absorbția PSD de către formațiunea populistă, condusă de George Simion.
O majoritate forțată de împrejurări
În interiorul coaliției de guvernare se observă tensiuni între USR și PSD, partide incompatibile, obligate să guverneze împreună. Relația dintre cele două formațiuni va tinde să se deterioreze în continuare, punând în pericol echilibrul politic.
USR are un avantaj, fondatorul partidului a ajuns președintele României și e de așteptat ca influența și autoritatea lui Nicușor Dan să ajute formațiunea, pe când social-democrații sunt obligați să se reinventeze și să recupereze măcar o parte din susținerea publică pierdută în ultimii ani.
Liberalii, de asemenea, își leagă speranțele de prim-ministrul Ilie Bolojan. Un succes al acestuia în fruntea Guvernului ar însemna un balon de oxigen pentru PNL, un partid grav afectat de alianța cu PSD impusă de fostul președinte Klaus Iohannis.
„Vin astăzi în fața dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare”, a anunțat premierul Ilie Bolojan, de la tribuna Parlamentului.
„Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest ușor nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru coaliția de partide care își asumă această decizie. Este, însă, o urgență națională şi un act de responsabilitate”, a mai adăugat prim-ministrul României.
El a mai spus că unele măsuri luate sunt temporare și vor fi rediscutate după ce deficitul se va reduce și va exista creștere economică.
Amenințarea AUR
Va fi foarte dificil ca un partid cu o susținere atât de largă, 40%, cum e cea la care a ajuns AUR, să rămână în Opoziție patru ani.
Orice eveniment major, social și politic, va reprezenta o oportunitate pentru formațiunea condusă de George Simion să ajungă la guvernare în urma creării unei noi majorități.
Atunci când am spus că e nevoie de un nou început, m-am gândit și la măsuri concrete de restabilire a bunului simț în administrația centrală și locală. Unele vin prin educație, dar unele mai vin și prin reguli. Și cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc.
Din acest motiv, vreau să vorbesc și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri. Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate și eficiență
Ilie Bolojan, discurs în fața Parlamentului României, 7 iulie 2025
Un astfel de proces poate fi declanșat și de anumite strategii politice vizate de președintele României, exact cum a procedat Iohannis cu PSD, sau de înțelegeri la nivelul Parlamentului.
Un posibil conflict între președinte și prim-ministru poate duce și el la formarea unei noi majorități.
Există o singură situație în care AUR nu va ajunge la guvernare în viitorul apropiat - o strategie bună a lui Nicușor Dan, asociată cu stabilitate economică și o reformă a statului pe măsura așteptărilor opiniei publice.
Trebuie de asemenea subliniat faptul că România nu are o soluție alternativă la modelul de dezvoltare economică. Niciun stat membru al UE nu are. Pandemia și războiul din Ucraina au fost două crize care au obligat Comisia Europeană să accepte deficite mai mari de trei procente din PIB, limita maximă acceptată înainte de a se declanșa măsuri de corecție.
După ce pandemia a trecut, iar războiul din Ucraina s-a transformat într-o provocare cotidiană, pentru funcționarea performantă și în parametrii bugetari stabiliți, Comisia Europeană cere statelor membre reducerea treptată a deficitelor bugetare.
România a primit o perioadă de grație de 7 ani pentru a coborî la limita de 3% din PIB.
O reformă amânată
Experiența crizei economice din 2008-2010 și prăbușirea sistemului financiar al Greciei din 2012 au fost lecții dificile, care au schimbat politica economică a Uniunii Europene.
Indiferent ce partid sau alianță se află sau va veni la putere, atâta timp cât România e membră în Uniunea Europeană, va fi obligată să respecte regulile de performanță economică pentru a avea acces la fondurile, programele UE și piețele de desfacere ale statelor membre.
Acesta e un adevăr pe care mișcările populiste și extremiste îl ascund cetățenilor. De exemplu, AUR nu poate rezista la putere niciun un an fără fondurile și regulile economice ale Uniunii Europene.
Acesta e și motivul pentru care apare o diferență atât de mare între promisiunile de campanie și ce se întâmplă după ce ajung la guvernare formațiunile populiste, care-și temperează discursul și acțiunile politice.
Guvernele României de după 2007, anul intrării țării noastre în Uniunea Europeană, nu și-au asumat niciodată cu adevărat o reformă a statului, astfel încât să eficientizeze agențiile, instituțiile și companiile publice.
Zona respectivă a fost văzută ca una în care se oferă privilegii, se fac angajări pe criterii politice și se deturnează fonduri pentru finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.
Din cauza rigorilor impuse de aderarea la piața comună, în 2012 a apărut și ca reacție la criza globală o mișcare politică susținută de PSD, care a încurajat dezechilibrele dintre mediul public și cel privat.
Începând cu Guvernul Ponta, salariile la stat au crescut într-un ritm mai rapid și cu ponderi mai mari decât cele din mediul privat. Astfel, joburile din domeniul public au fost vânate, sporind corupția, în timp ce mare parte a salariaților e plătită cu salariul minim pe economie.
Acest tip de politică a creat situația de a avea un deficit uriaș, deși România are acces la fonduri cum n-a avut niciodată în istorie, în timp ce companiile private sunt de zeci de ori mai performante decât cele din sistemul public.