Cu toate că frontul e în Ucraina, Rusia nu și-a retras acoliții din Republica Moldova, unde tensiunile sociale sunt întreținute și agitate. Cu atât mai important este gestul președintelui Poloniei Andrzej Duda de a merge la Adunarea Generală a ONU în același avion cu președinta Maia Sandu și cu președintele Estoniei, Alar Karis.
Dincolo de legitimarea Maiei Sandu ca lider european de calibru, gestul are o simbolistică directă: locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, Rusia este, și în acest caz, un stat agresor.
De altfel, în discursul de la ONU, Maia Sandu a reiterat solicitarea retragerii complete și necondiționate a trupelor ruse din Transnistria și distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna și a amintit că drumul Chișinăului nu este decât cel al Uniunii Europene.
Și Maia Sandu, și Andrzej Duda știu însă că desprinderea de influența rusească și integrarea deplină în UE sunt un proces încă în derulare și că achizițiile bune de traseu nu sunt ireversibile.
O știe și Moscova, ai cărei acoliți din Republica Moldova sunt activi și gata să destabilizeze liniștea unei țări mici, dar măcinate de conflicte interne intenționate și de o democrație fragilizată de criza energetică și socială resimțită puternic de moldovenii care nu beneficiază de pârghiile pe care le au cetățenii cu drepturi depline ale statelor UE.
În acest context a decis președintele polonez să stea alături de Maia Sandu, în avionul care i-a dus la ONU, acolo unde președinta Republicii Moldova a pledat pentru cauza europeană a țării sale.
Orice gest diplomatic înseamnă un mesaj și o poziționare. Maia Sandu și Andrzej Duda nu s-au aflat întâmplător în același avion și nici nu a fost un simplu gest omenesc, ci unul de diplomație, un gest de solidaritate concretă și de legitimare a Maiei Sandu și a mandatului pe care îl are.
E de menționat aici că aceste două țări atât de diferite ca forță au făcut front comun în chestiunea refugiaților ucraineni: Polonia a construit un sistem funcțional de sprijinire imediată (asistență umanitară, integrare), în vreme ce Republica Moldova, deși depășită de numărul mare de refugiați, a reușit să gestioneze admirabil criza umanitară, unul dintre avantaje fiind, firește, și limba rusă vorbită și de unii, și de alții. La fel ca în cazul României, moldovenii au dat dovadă de o solidaritate fără rest, menționată în discursul Maiei Sandu.
„Am adus un omagiu și tuturor familiilor de moldoveni care și-au deschis casele și inimile pentru zecile de mii de refugiați ce ne-au trecut hotarul. Avem datoria morală să sprijinim în continuare Ucraina.
Am menționat, în discursul meu, că Moldova știe ce înseamnă să fii o țară divizată de conflict, amintind de tragicul război din 1992, ale cărui consecințe le resimțim și azi. Mi-am exprimat convingerea că singura cale de a ne integra țara este dialogul pașnic și respectarea suveranității și integrității noastre teritoriale, și am amintit că prezența ilegală a militarilor ruși în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea și crește riscurile de securitate. Am cerut retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse din stânga Nistrului și distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna.”
Gestul Poloniei de a ține spatele Republicii Moldova în contextul unei crize energetice care lovește Chișinăul puternic, dată fiind amenințarea Rusiei de a sista livrările de gaz, înseamnă și că solidaritatea europeană despre care a vorbit președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în plenul de la Strasbourg privește și Republica Moldova, chiar dacă aceasta nu este încă stat membru al UE.
Uniunea Europeană a ajutat financiar cu 60 de milioane de euro imediat, dar și cu expertiză tehnică, pentru ca Republica Moldova să poată achiziționa gaz de pe piețele internaționale din alte surse decât sursele Moscovei, explică europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), într-un dialog cu spotmedia.ro.
"Am creat un sistem european predictibil prin care putem ajuta Republica Moldova în cazul în care gazele vor fi oprite. În primul rând, la nivel european s-a creat un sistem comun european de achiziții și stocare a gazului, sistem deschis și Republicii Moldova. Achiziționăm gazul la comun, îl stocăm la comun și punem la dispoziția statelor care au nevoie. Republica Moldova este parte a acestui sistem.
Pentru ca potențialul acestui sistem să poată fi fructificat la maxim, este nevoie de mai multe conectări între statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv între state membre ale Uniunii Europene și Republica Moldova pentru a putea transporta gazul de acolo unde el există acolo unde este nevoie.
De exemplu, pentru a reduce importurile de gaz din Federația Rusă, avem nevoie de terminale de gaz lichefiat pe care să putem descărca gazul lichefiat, pe care să îl aducem de oriunde din lume. Cele mai multe terminale de gaz lichefiat există în Spania, însă din păcate Peninsula Iberică, Spania și Portugalia, nu sunt conectate cu Europa continentală prin conducte de gaz. Ca atare, nu putem transporta gazul, trebuie să realizăm și aceste interconectări.
Dar prin interconectorul existent, Iași-Ungheni, prin faptul că Republica Moldova poate avea acces la gazul achiziționat, stocat acum la nivel european, prin expertiza tehnică, prin sprijinul financiar, cred că putem ajuta Republica Moldova.
În plus, sigur mai există și populația din așa-numita regiune transnistreană, pe care Federația Rusă nu cred că dorește să o lase în frig și vom vedea."
Aici, rolul României ar putea fi important. La finalul lunii iulie, Maia Sandu a venit la București și a amintit aici că Republica Moldova face cu greu față situației în care tarifele la gaze au crescut de patru ori doar în ultimul an, iar cetățenii plătesc un preț de două ori mai mare decât prețul pe care îl plătesc cetățenii României, ținând cont de diferența majoră de venituri.
Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de război, a spus atunci Maia Sandu.
”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială. (...) Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu
„De câte ori auzim asta în spațiul public: frații noștri moldoveni, frații noștri de peste Prut, suntem trup și suflet alături de ei. Un mod foarte practic de a fi fost alături de ei era infrastructura de gaz. Măcar să stocăm gazul pentru ei e bine să o facem și să creștem capacitatea de stocare. Asta este o chestiune pe care trebuie s-o facem și pentru noi și pentru alții, pe care o face în momentul acesta toată toată Europa”, a spus europarlamentarul Ramona Strugariu (REPER/Renew Europe), în interviul acordat spotmedia.ro, pentru rubrica Spot on Europe.
Republica Moldova este, astăzi, una dintre poveștile bune pe care le poate spune Uniunea Europeană, care, în pofida unor crize succesive și a ascensiunii unor regimuri populiste și iliberale , a reușit să se opună solidar crimelor comise de Rusia în Ucraina.