- Maria Zaharova: Cazul ambasadorului României a confirmat încă o dată că dictatura liberală prețuiește principiile colonialismului și ale segregării.
- Cristian Barna, expert politică internațională: „Rusia folosește diplomația ca pe o armă, speculând și cea mai mică oportunitate oferită pe plan internațional pentru a-și justifica acțiunile militare”.
- Ca urmare a atacului fără precedent la adresa stabilității globale, există directive venite dinspre instituțiile internaționale care cer găsirea unor soluții pentru limitarea accesului reprezentanților ruși în fruntea unor departamente, grupuri de lucru și alte forme de asociere între state.
- Niciun participant la ședință, fizic sau online, nu s-a plâns de remarca rasistă a ambasadorului român, în afară de Vladimir Lenev, reprezentantul Rusiei.
- Jurnalist Kenya: Autoritățile de la Nairobi au rămas tăcute până când Ministerul de Externe din România a publicat declarația din data de 10 iunie.
În data de 14 iunie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, a criticat România, în cadrul unei conferințe de presă, acuzând-o de fascism.
„Dacă încă mai credeți că nu există fascism modern, iar neo-nazismul este o parte a poveștii, atunci vă înșelați. Toate acestea nu sunt doar actuale, ci sunt și ideologia profundă a establishment-ului politic al Occidentului colectiv. Mulți, chiar și fără el, știau cum tratează cei din Occident Africa. Dar pentru a compara diplomații de pe acest continent cu maimuțele… acesta, desigur, este deja atingerea unui blocaj complet”, a declarat Zaharova, citată de agenția TASS.
„Zilele trecute, România a cerut reducerea numărului de angajați ai misiunilor externe ruse de la București cu 50 de persoane. Din câte se pare, această țară comunică tot mai greu cu cei care o tratează… cu respect… cazul ambasadorului României a confirmat încă o dată că dictatura liberală prețuiește principiile colonialismului și ale segregării”, a mai adăugat oficialul de la Kremlin.
Maria Zaharova a folosit incidentul diplomatic în care a fost implicat ambasadorul român din Kenya, Dragoș Viorel Țigău, pentru a se răzbuna pe expulzarea mai multor agenți ruși, care activează la București.
Am investigat povestea din spatele acuzațiilor de rasism făcute la adresa diplomatului român și au apărut mai multe semne de întrebare
La o zi după ce Maria Zaharova a acuzat România de fascism și a transformat episodul de la Nairobi într-o modalitate de a culpabiliza statele occidentale pentru tratarea cu superioritate a țărilor de pe continentul african, la București, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat decretul de rechemare definitivă în țară a ambasadorului Dragoș Viorel Țigău.
La 72 de ore de la intervenția Zaharovei, Ministerul de Externe nu reacționase la acuzațiile grave adresate României, de fascism și colonialism, făcute de oficialul de la Moscova.
Dar, să o luăm pe firul evenimentelor.
În data de 9 iunie, în presa din România, dar și cea internațională, apare informația că ambasadorul Dragoș Viorel Țigău a comparat reprezentanții grupului statelor africane, unul din cele cinci ale țărilor membre ONU, cu maimuțele.
Un astfel de comportament, venit de la un diplomat român, a șocat întreaga lume, provocând uimire, supărare și dezamăgire la București.
Declarația ambasadorului a fost făcută, în data de 26 aprilie, la o reuniune a grupului statelor membre ONU din Europa de Est, desfășurată la Nairobi, capitala Kenyei.
Organizația Națiunilor Unite, pentru a-și desfășura programele, a împărțit statele membre în 5 mari grupuri de lucru, pe criterii teritoriale: est-european, vest-european, african, Asia-Pacific, America Latină (GRULAC).
Nairobi este unul dintre cele cinci orașe în care organizația își desfășoară activitatea, alături de New York, Geneva, Viena și Roma, fiind, de asemenea, singurul din emisfera sudică.
Conform relatărilor, remarca ambasadorului român a fost făcută în cadrul unei reuniuni a reprezentanților grupului de lucru est-european din care fac parte 23 de state, printre care Ucraina și Rusia.
Din cele 23 de țări, 12 sunt membre ale Uniunii Europene, iar nouă state au reprezentanți în persoană la Nairobi, e vorba de România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Ucraina, Serbia, Rusia și Belarus.
România, într-o poziție delicată
România, prin ambasadorul Țigău, se afla la conducerea grupului est-european, aceasta realizându-se prin rotație pentru o perioadă de șase luni.
Țara noastră a preluat mandatul la 1 ianuarie 2023, deținându-l până în data de 30 iunie. După aceea, ar urma ca la șefia grupului să vină reprezentantul Rusiei, ceea ce în condițiile invadării Ucrainei ar fi un dezastru de imagine pentru ONU și o oportunitate pentru Putin de a arăta lumii că Rusia are încă influență la nivel internațional.
De la începutul războiului, pe canale diplomatice oficiale și neoficiale, o parte covârșitoare a comunității internaționale, care condamnă crimele provocate de Rusia în Ucraina, a încercat din răsputeri să limiteze accesul reprezentanților Kremlinului în poziții de conducere și coordonare a organismelor colective.
Au existat directive venite dinspre instituțiile internaționale, care au cerut găsirea unor soluții pentru limitarea accesului reprezentanților ruși în fruntea unor departamente, grupuri de lucru și alte forme de asociere între state au explicat pentru spotmedia.ro persoane care au cunoștințe despre această situație.
Există confirmări ale acestor strategii și prin luări de poziții oficiale în care ambasadori ai ONU vorbesc de faptul că războiul declanșat de Rusia nu este unul doar împotriva Ucrainei, ci împotriva ordinii internaționale.
„Cred că una dintre cele mai mari provocări este să comunicăm cu adevărat că acesta nu este un război între Rusia și Statele Unite, nu este un război între Est și Vest, ci un atac la Carta ONU. Este un atac la suveranitatea Ucrainei, o țară independentă, la integritatea granițelor ei. Acesta e mesajul pe care dorim să îl transmitem în timp ce mergem la G-20. Este un mesaj la care lucrăm în fiecare zi pentru a-l transmite la ONU. Și cred că am avut un mare succes”, a declarat Linda Thomas-Greenfield, ambasadoarea SUA la ONU, într-un interviu din luna noiembrie 2022.
„…faptul că 143 de țări au condamnat tentativa Rusiei de anexare a teritoriului ucrainean, cred că a fost o realizare majoră și vom continua să lucrăm pentru a consolida și extinde coaliția țărilor care condamnă public acțiunile Rusiei”, a mai declarat oficialul într-o discuție cu publicația VOA (Voice of America).
Remarca rasistă a ambasadorului român nu a fost înregistrată și nu apare în transcrierea ședinței
Acesta este contextul în care are loc ședința din 26 aprilie 2023 a grupului statelor din Europa de Est, care era axată pe problemele de mediu, dar reprezentantul Rusiei era extrem de preocupat să se asigure că va prelua conducerea la sfârșitul lunii iunie, atunci când urma să înceteze mandatul României.
În această ședință, ambasadorul român Dragoș Viorel Țigău ar fi făcut o remarcă rasistă în momentul în care o maimuță s-a așezat în cadrul unei ferestre deschise a sălii în care se desfășura evenimentul: „Iată, grupul african ni s-a alăturat”, ar fi spus oficialul român.
Există însă informații că ambasadorul român ar fi avut o altă exprimare, în contextul discuțiilor pe mediu, dar nu am putut să o confirmăm din două surse.
Dragoș Viorel Țigău a refuzat să ne ofere declarații pentru scrierea acestui articol, în prezent fiind cercetat de Corpul de Control al MAE.
Iar conform cutumei diplomatice, ședințele grupurilor de lucru ale ONU nu se înregistrează video sau audio, existând doar o transcriere realizată de angajații organizației, care este depusă la secretariatul instituției după finalul întâlnirii.
Remarca ambasadorului român nu apare în această transcriere.
Însă, cert este că niciun participant la ședință, fizic sau online, nu s-a plâns de remarca rasistă a ambasadorului român, în afară de Vladimir Lenev, reprezentantul Rusiei.
În schimb, într-un raport realizat de Misiunea Permanentă a Federației Ruse la ONU din Nairobi, adresat biroului organizației din capitala statului african și Ministerului de Externe din Kenya, datat 26 aprilie, se arată că:
„Ambasadorul și Reprezentantul Permanent al României
…domnul Dragoș Țigău a convocat, în calitatea sa de președinte al Grupului regional al statelor din Europa de Est (EEG), o reuniune a EEG în Sala de conferințe 9 a UNON, în data de 26 aprilie 2023, la ora 11.00.”
„La reuniune au participat 21 de delegații (8 în persoană, 13 online), precum și reprezentanți ai secretariatului UNEP și ai personalului tehnic al UNON”.
„În timpul ședinței, la un moment dat, o maimuță a venit și s-a așezat la fereastra deschisă a sălii de conferințe. Excelența Sa, domnul Dragoș Țigău, a comentat spunând că: <Grupul african ni s-a alăturat>”.
Și asta a fost tot. De la acel moment până în data de 23 mai, adică aproape o lună de zile, nu s-a mai întâmplat nimic.
După care, în 31 mai, Sudanul de Sud, un aliat al Rusiei, face un raport în care reclamă incidentul, în numele grupului de state africane membre ONU.
Iată principalele momente din desfășurarea conflictului diplomatic:
Autoritățile din Kenya au tăcut până când MAE român a reacționat
Desfășurarea evenimentelor ne arată că documentul rușilor a stat la secretariatul ONU din Nairobi și la Ministerul de Externe din Kenya fără nicio reacție din partea celor două instituții, dar nici din partea Rusiei, care nu a mai făcut nimic pentru a obține o rezoluție din partea celor cărora le-a trimis raportul.
Raportul nu a fost trimis și către grupul statelor africane, membre ale ONU, care, conform lui Vladimir Lenev, ar fi fost jignite grav în timpul ședinței respective.
Un jurnalist experimentat din Nairobi, consultat de spotmedia.ro, rugat să explice lipsa de reacție a Ministerului de Externe din Kenya, a declarat, sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului, că:
„Autoritățile de la Nairobi au rămas tăcute până când Ministerul de Externe din României a publicat declarația (n.a. e vorba de un document în limba engleză, realizat de purtătorul de cuvânt, datat 10 iunie 2023)”.
„Încercarea mea de a obține un comentariu din partea secretarului principal al ONU de la Nairobi a fost zadarnică. Biroul organizației a fost acuzat de încercare de mușamalizare de către unii ambasadori africani, dar Dragoș Țigău susține că aceștia au crezut că problema a fost închisă după explicațiile și scuzele sale”, a mai declarat pentru spotmedia.ro, jurnalistul din Kenya.
Un aliat al Rusiei îi susține acuzațiile
Ambasadorul Țigău a fost rechemat în țară în baza unui raport făcut de Federația Rusă, fiind acuzat de Ministerul de Externe că nu a raportat incidentul, dar până în data de 23 mai, problema n-a existat.
În data de 31 mai, Ambasada Sudanului de Sud trimite un raport către biroul ONU din Nairobi, „în calitatea sa de decan interimar al Grupului african, care regretă să raporteze o situație îngrijorătoare și dezgustătoare”, susținând că:
„… în data de 26 aprilie 2023, ambasadorul și reprezentantul permanent al României, domnul Dragoș Țigău, în calitatea sa de președinte al Comitetului pentru Europa de Est Grupul regional al statelor est-europene, a convocat o reuniune… La eveniment au fost prezente 21 de delegații, dintre care 8 în persoană și 13 online. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Secretariatului UNEP și un membru al personalului tehnic al UNON”, se arată în raportul ambasadei Sudanului de Sud.
„La un moment dat, în timpul desfășurării reuniunii, o maimuță a venit și s-a așezat la fereastra deschisă a sălii de conferințe, ceea ce l-a determinat pe Excelența Sa, domnul Dragoș Țigău, Ambasadorul și Reprezentantul Permanent al României să comenteze că, citez, <Grupul african ni s-a alăturat>”, se arată în raportul ambasadei din Sudanul de Sud, pe care spotmedia.ro l-a consultat, fără a avea permisiunea să-l publice.
„Faptul că remarcile au fost făcute nu este pus la îndoială, deoarece o delegație aflată în sală a protestat față de aceste remarci, le-a criticat și a solicitat domnului Dragoș Țigău, ambasador și reprezentant permanent al României să prezinte scuze”, se mai arată în raportul citat.
Delegația la care face referire ambasada Sudanului de Sud este cea a Rusiei, conform citatelor prezentate mai sus din plângerea făcută de Vladimir Lenev.
Cristian Barna, profesor la Universitatea București, expert în relații internaționale, explică relația Rusiei cu Sudanul și subliniază că Moscova folosește diplomația ca pe o armă, speculând și cea mai mică oportunitate oferită pe plan internațional pentru a-și justifica acțiunile militare”.
„Țara din estul Africii este una în care Rusia are o mare influență, iar Grupul Wagner a desfășurat o serie de operațiuni militare aici”, a declarat profesorul Cristian Barna, pentru Spotmedia.ro.
O lună în care instituțiile din România n-au făcut nimic pentru a ieși din bătaia puștii Kremlinului
Ceea ce s-a întâmplat la Nairobi „e un caz tipic în care observăm cum funcționează diplomația rusă. A construit un cap de pod și a așteptat momentul potrivit pentru a acționa, pentru a ataca și distruge un adversar”, a explicat Cristian Barna.
El mai spune că „Momentul ales de ruși a fost cel în care România a decis să reducă personalul diplomatic al Ambasadei Ruse de la București. Nu întâmplător Zaharova a acționat, spunând că suntem sclavii Occidentului și dând ca exemplu declarația ambasadorului român din Kenya”.
Nu știm în ce măsură remarca diplomatului de la București a fost rasistă sau nu, poate acest aspect va fi lămurit de investigația pe care o desfășoară MAE, dar cert este că momentul a fost speculat perfect de Rusia.
Nu există niciun context și niciun motiv pentru a scuza o declarație rasistă, dar este un context în care mai intrigă ceva: De ce nu a făcut nimic MAE român în această lună de zile pentru a lămuri exact despre ce este vorba, iar dacă era un atac al Rusiei să și facă ceva pentru a rezolva situația? Pentru că de la București, în această lună, nimeni n-a mișcat un deget.