În luna martie 1999, Parlamentul României aproba cererea NATO de a permite avioanelor alianței să folosească spațiul aerian național pentru a bombarda ținte pe teritoriul fostei Iugoslavii, formată atunci din doar două state – Serbia și Muntenegru. Țara noastră, la acea vreme, nu era membră a alianței nord-atlantice și nici a Uniunii Europene.
La putere era atunci Slobodan Miloșevici, un lider autoritar comunist, care se afla de 10 ani la conducere și era acuzat de crime de război.
Președintele iugoslav era puternic susținut de Rusia. Moscova a dat zeci de mesaje, cerând alianței să nu bombardeze Belgradul, amenințând cu represalii.
Rusia era slăbită de corupție și lupte pentru putere, fiind condusă de Boris Elțîn, aflat în ultimele luni de mandat. Vladimir Putin deținea poziția de director FSB, iar steaua lui începuse să strălucească, fiind deja văzut ca moștenitorul lui Elțîn.
Reacția de furie și frustrare față de intervenția aliaților în Serbia a venit mai degrabă dinspre serviciile secrete și militare decât dinspre Elțîn, un președinte mai preocupat să-și salveze familia de furia poporului și de acuzațiile de corupție.
După decizia susținută de Emil Constantinescu, președintele României de la acea vreme, și aprobarea dată de parlament, în țara noastră se declanșează o furtună populistă asemănătoare cu cea de astăzi.
Marius Tucă, printr-o emisiune TV realizată seară de seară la Antena 1, la care era invitat constant Ion Cristoiu, au condus o campanie intensă de critici dure la adresa lui Emil Constantinescu și CDR pentru decizia de a sprijini NATO.
Au apărut, ca și acum, rețele întregi de promotori „ai păcii”, formate din preoți, militari, lideri de opinie, oameni politici care făceau o campanie puternică anti-Occident, vorbeau doar despre „suferințele sârbilor”, trecând sub tăcere ororile provocate de forțele militare conduse de Miloșevici.
Pe atunci, nu erau rețele sociale, dar apăruse internetul, iar multe campanii de fake news se desfășurau pe mail. Totuși, impactul era mult mai redus decât acum, televiziunea având o importanță majoră.
Presiunea rețelelor rusești din țară îl determină pe Emil Constantinescu să-i ceară lui Ion Iliescu să oprească întreaga campanie cu promisiunea că nu va candida pentru un nou mandat, Ion Iliescu fiind agentul Kremlinului, propulsat la conducerea României după eliminarea lui Ceaușescu în timpul Revoluției din 1989.
Rusia n-a plecat niciodată din România
Sunt asemănări izbitoare între ce se întâmplă acum în România și ce s-a întâmplat în 1999. Rețelele Moscovei s-au activat la fel printre preoți, militari rezerviști, culte religioase, grupări legionare și fasciste, reușind să producă o perturbare majoră a sistemului democratic din țară.
Dacă atunci, obiectivul a fost doborârea unui președinte pro occidental care a spus cu subiect și predicat că „m-au învins securiștii”, de această dată, scopul a fost impunerea unui lider pro rus, asemănător cu Ion Iliescu, cu probleme psihice grave, care urma să distrugă credibilitatea României ca stat NATO.
VIDEO. Mesaj distribuit masiv pe rețelele sociale după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor. Un rezervist îndeamnă la o lovitură de stat militară pentru a-l aduce pe Călin Georgescu, candidatul Kremlinului, la putere - Sursa: TikTok
Și atunci, și acum, Rusia s-a răzbunat pe o decizie luată de liderii politici ai României - de sprijinire a NATO, în 1999, de sprijinire a Moldovei după 2020.
Începând cu 1990, odată cu impunerea lui Ion Iliescu la conducerea României, Kremlinul își reface, activează și dezvoltă rețele majore de spionaj, folosind informatorii securității din presă, cler, partide, ministere și agenții de informații.
De atunci, Rusia n-a mai plecat din România și și-a folosit rețeaua de câte ori a fost nevoie, compromițând lideri politici, mișcări de stradă, partide, finanțând televiziuni de știri, site-uri și dezvoltând o rețea extinsă de influență pe rețelele sociale pe care autoritățile din România n-au combătut-o niciodată.
Eșecul lui Iohannis și Ciolacu
„Luăm act de decizia de astăzi a Curții Constituționale a României cu privire la alegerile prezidențiale… Statele Unite își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice din România, inclusiv în investigațiile privind influența străină malefică”, se arată în comunicatul Departamentului de Stat al SUA, publicat după ce judecătorii CCR au anulat alegerile prezidențiale.
„Facem apel la toate părțile să susțină ordinea constituțională a României și să se angajeze într-un proces democratic pașnic, lipsit de amenințări cu violența și intimidare și care să reflecte voința democratică a poporului român”, se mai arată în comunicat.
O responsabilitate uriașă apasă pe umerii lui Klaus Iohannis, președinte, și Marcel Ciolacu, prim-ministru, care aveau obligații legale pentru a proteja România de atacul Rusiei.
Eșecul lor a dus la vulnerabilizarea sistemului democratic, la crearea unor breșe majore de securitate de care au profitat agenții Rusiei, reușind aproape să impună din nou un președinte controlat de Moscova, după Ion Iliescu, cu toate consecințele care ar fi decurs de aici.
Am fost de acord că trebuie să consolidăm securitatea social media, ca urmare a alegerilor din ţara noastră
Klaus Iohannis, discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene
Decizia in extremis a CCR a fost aplaudată de cei care s-au confruntat direct cu forțele Kremlinului, reprezentanți din Marea Britanie, Franța, Ucraina, Germania, Polonia, Lituania și SUA. Asta nu înseamnă că e corectă sau că nu poate avea consecințe juridice teribile pentru democrația din țara noastră.
Pe de altă parte, ceea ce s-a întâmplat în România a produs fiori reci pe șira spinării statelor occidentale, care au fost martorele unui atac hibrid de o forță năucitoare care a zdruncinat din temelii un membru NATO.
România, nepregătită pentru un război atât de mare
Ne aflăm la răscruce, dar de această dată nu mai suntem singuri ca în 1999. Totuși, nu trecem printr-o perioadă ușoară, în condițiile în care Rusia încearcă să-l atragă pe Donald Trump de partea sa.
„În România a avut loc prima insurecție a forțelor totalitare ale lui Soros împotriva Americii conduse de Donald Trump. Dictatorii ultra liberali din Uniunea Europeană se vor confrunta la Vest cu America, iar în Est cu Rusia”, a scris Alexander Dughin pe unul din conturile sale de X, pe care e promovată propaganda Kremlinului.
Această viziune, din păcate, e împărtășită și de Donald Trump Jr.
„Oau, priviți ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soros/Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Încercarea va eșua, iar susținătorii ei știu asta”, a scris fiul președintelui american într-o postare pe X-Twitter.
Donald Trump, care va reveni la Casa Albă, începând cu data de 21 ianuarie 2025, nu s-a pronunțat față de evenimentele din România. De asemenea, niciun oficial din echipa de tranziție nu a făcut declarații despre decizia CCR de anulare a alegerilor.
Salutăm faptul că a fost găsită o soluţie conformă Constituţiei române şi democraţia s-a impus. Alegerile libere şi corecte, fără interferenţe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetăţenilor în ţările democratice
Radek Sikorski, ministrul de Externe, Polonia
Poziția președintelui ales va fi decisivă în ce privește desfășurarea evenimentelor în Europa.
Totuși, e destul de puțin probabil ca Donald Trump să sacrifice parteneriatul cu țara noastră în contextul în care infrastructura militară creată pe parcursul ultimilor ani oferă SUA un avantaj strategic atât asupra Rusiei cât și asupra Orientului Apropiat.
De ce ar renunța cineva la o astfel de poziție privilegiată pentru a sprijini un imperiu muribund, care se retrage haotic din Siria, nu reușește să respingă forțele ucrainene din Kursk, teritoriul Rusiei, și se prăbușește economic?
În culise se duce o bătălie intensă între diferitele grupări și centre de putere, iar România a fost prinsă în acest vârtej, fiind slabă și nepregătită pentru o confruntare atât de mare. Din păcate, războiul nu s-a sfârșit.