După doi ani și jumătate de război, viața în Rusia s-a schimbat. Vladimir Putin dorește să transforme țara într-un stat militarizat.
O serie de măsuri au fost luate pentru ca economia să devină una de război. Dar cineva trebuie să plătească factura.
Înlăturarea lui Serghei Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării și aducerea lui Andrei Belousov, un economist care a deținut poziția de vice prim-ministru, ocupându-se de legătură dintre companiile din industria militară și conducerea armatei, au fost un indiciu clar al planurilor lui Putin.
Președintele rus are ca obiectiv imediat să mențină decalajul producției de armament în favoarea sa, să continue să producă mai multă muniție decât Ucraina și aliații săi occidentali, o condiție necesară pentru a avea o cale să câștige războiul.
Dar prețul cursei nebunești a înarmării, lansată de Putin, va fi plătit de ruși. Viața s-a înrăutățit mult în cei doi ani de război. Rusia e diferită. Și asta se simte.
Factura înarmării
Înainte de 24 februarie 2022, era greu să faci diferența între produsele dintr-un supermarket rusesc și unul occidental. Ba chiar, pe alocuri, unele produse erau concepute special pentru piața locală.
De asemenea, în multe orașe, mai ales cele din vestul țării, exista un standard ridicat al vieții.
Și acum există produse în magazine, dar calitatea lor s-a prăbușit, iar prețurile s-au mărit exponențial. Din timp în timp, apar crize în aprovizionarea cu ouă, cu carne de pui, cu orez sau ulei, iar când produsele se întorc în magazine sunt mai scumpe.
Din evoluția prețurilor e clar cine plătește factura înarmării - populația.
Nu există revolte, iar forțele de ordine înăbușesc violent orice tentativă de protest.
Închisorile sunt pline cu cei care se opun regimului, iar eliminarea lui Alexei Navalnîi a șocat atât de mult opinia publică încât e dificil să se coaguleze o mișcare de rezistență din cauza fricii.
O țară în care se trăiește tot mai greu
Salariul minim în Rusia, începând cu 1 ianuarie 2024, este de 192 de euro, iar cel mediu de 950.
În acest interval sunt diferențe mari între veniturile oamenilor în funcție de regiunile în care trăiesc. De exemplu, în Sankt Petersburg, salariul mediu e de 1.200 de euro, în timp ce în Daghestan e de 290 de euro.
Peste 6 milioane de ruși muncesc pentru un salariu mai mic decât cel minim, iar 12 milioane lucrează, fiind plătiți la negru, dintr-un total al forței de muncă de 75 de milioane.
Pentru comparație, salariul minim în România este de 466 de euro, iar cel mediu este de 1.000 de euro.
1,8 milioane de oameni din țara noastră sunt plătiți cu salariul minim dintr-o forță de muncă 7,6 milioane de persoane, România fiind o țară incomparabil mai mică și cu mai puține resurse naturale ca Rusia.
De asemenea, la supermarket, în România, un kilogram de roșii costă 1,7 euro, în Rusia, peste 3 euro, 100 de ruble fiind evaluate la un euro.
La toate produsele alimentare, prețurile din Rusia au crescut mult de la momentul declanșării invaziei.
Militarizarea impusă de Vladimir Putin la nivel național vine cu un preț, iar acesta nu e unul mic.
Calitatea vieții continuă să scadă, iar nemulțumirea oamenilor să crească. Cele două tendințe vor face ca în viitor cenzura, represiunea și arestările să se intensifice.
Din taxele strânse de regimul lui Putin, 35% se duc înspre armată și industria militară pentru a finanța războiul din Ucraina.
Cheltuielile uriașe vor avea ca efect erodarea rapidă a sistemului de sănătate, de educație, dar și de ordine publică, transformând Rusia într-o țară în care va fi tot mai greu de trăit.
Xi Jinping îl susține pe Putin, dar cu grijă
Vizita lui Vladimir Putin în China a avut un singur obiectiv: Rusia vrea investiții și sprijin pentru înarmare, în schimbul gazelor naturale și petrolului.
„Rusia și China înțeleg că actualul sistem de coordonate în materie de securitate internațională se schimbă și ar trebui înlocuit cu unul mai echitabil, un sistem care să se bazeze pe principiul indivizibilității, al securității, în care unele țări nu-și mai rezolvă problemele de securitate în detrimentul altora”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
Deși Xi Jinping îl susține pe Putin și își dorește mult ca acesta să învingă Ucraina, oferindu-i o cale pentru anexarea Taiwanului, are nevoie ca de aer de piețele uriașe ale Occidentului pentru a-și exporta produsele, vânzare fără de care economia Chinei s-ar prăbuși.
„Relația China-Rusia de azi reprezintă o mare victorie, iar cele două țări trebuie s-o prețuiască şi s-o cultive. China e dispusă să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea țărilor noastre și să participe alături de Rusia pentru susținerea echității şi dreptății în lume”, a declarat Xi Jinping, în discursul oficial.
Președintele Chinei e prins între lupta lui și a lui Putin pentru o lume multipolară, în realitate o luptă pentru supraviețuirea lor politică și beneficiile aduse de comerțul liber și societățile liberale, pe spatele cărora trăiesc, consolidându-și regimurile politice autoritare.
Un joc periculos pentru Rusia
Cu tot entuziasmul lui Vladimir Putin și încercările sale de a determina China să-i susțină vocal cauza, e de așteptat ca Xi Jinping să se miște cu mare atenție.
„Deși China susține obiectivul de subminare a influenței occidentale, nu este de acord cu unele dintre tacticile Rusiei, inclusiv amenințarea cu folosirea armelor nucleare. China este perfect conștientă de costurile reputaționale ale aparenței de a oferi sprijin necondiționat Rusiei și își rafinează continuu strategiile pentru a-și spori legitimitatea percepută pe scena mondială”, susține expertul Zhao Tong, Fundația Carnegie, citat de BBC News.