Politruci vs. profesioniști sau cum se poate face cu adevărat reformă

Eu, de-aș fi Vlad Voiculescu, aș înființa o școală națională în care să pregătesc manageri de spitale, după modelul francez. Cu examen de admitere, condiții de inscriere draconice, taxe plătite din propriul buzunar, cu examene susținute public în fața unor comsii de oameni integri. Și aș da o lege prin care manageri de spitale nu pot fi de aici înainte decât cei cu școala națională la zi și cu examenele luate.
Politruci vs. profesioniști sau cum se poate face cu adevărat reformă

Partidele nu pregătesc profesioniști, partidele pregătesc politruci. S-a văzut asta la PSD o căruță de ani, se vede asta și din avion la PNL și USR. Iar partidele sunt ca peștele scos din apă: de la cap prinde a mirosi neplăcut.

Politrucii ajunși miniștri sunt buni în toate domeniile. Vlad Voiculescu este ministrul Sănătății, dar ar fi fost și un excelent viceprimar, deși administrația publică este una și sănătatea este cu totul și cu totul altceva.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Lucian Bode a fost ministrul Transporturilor în guvernul Orban și s-a antrenat pentru postul ăsta ani buni pe margine, dar acum a ajuns ministru de interne. Ce are de-a face munca de drumar cu aceea a siguranței publice, nu cred că știe nimeni.

Raluca Turcan a ajuns din vicepremier la ministerul Muncii, pentru că între dezvoltare regională și pensii este o legătură intrinsecă, care totuși mie îmi scapă.

Stelian Ion a aterizat de la Constanța în justiția din Capitală precum un MIG prost pilotat în arătura de toamnă. S-a simțit nevoit să pună un avocat cu trecut nu tocmai cușer să umble prin minister în locul lui și abia când președintele Iohannis l-a chemat la Cotroceni omul s-a trezit să arunce în ochii opiniei publice un calendar cu reformle ce trebuie făcute.

Năsui, fiul de milionar cu trecut mirosind a legături cu Securitatea, vrea să conducă ministerul Economiei așa cum și-ar conduce o afacere privată, unde n-ar fi treaba nimănui dacă secretara sa a turnat sau nu la Securitate.

După ce politrucii și lipitorii de afișe s-au aruncat asupra sinecurilor de prin județe, uite că același tip de oameni iau cu asalt posturile din administrația centrală.

Posturile de secretari de stat s-au tras la sorți și au fost date organizațiilor județene ale PNL și USR fără ca cineva să mai stea să afle dacă cei numiți au și ceva aplicare pentru domeniile cu care s-au pricopsit.

Ce diferență este între partidele de barbut organizate de Pian și aiureala asta organizată de coaliție? Răspunsul e simplu: chiar dacă e vorba tot de jocuri de noroc, am convingerea că cei mai mulți dintre barbugiii lui Pian chiar se pricepeau la joc.

Singurul care face notă discordantă în tămbălăul ăsta pare a fi Nicușor Dan, care face apel la un profesionist al traficului din New York. în încercarea disperată de a fluidiza traficul din capitală.

Partidele pot fi definite ca o adunare de indivizi care se susțin unul pe altul la împărțitul prăzii politice rezultate din alegeri, adicătelea al puterii. Dar prada nu înseamnă doar o etichetă lipită de căpătuitul cu o demnitate publică ci administrarea unei bucăți din societate, cu specificul ei, adică înseamnă folosirea puterii în folosul ăluia de-a votat. Ori asta înseamnă profesionalism. Iată de la bun început o măreață contradicție între termeni.

În fiecare ședință de partid din fiece județ sunt câte unii mai tari în gură. Capacitatea de vocalizare nu este o garanție că respectivul se va descurca într-un domeniu sau altul care n-are legătură cu profesia sa. În fiece organizație sunt niște unii care se pricep la tras sfori, la alcătuit grupuri de conjunctură, la promovat propria imagine. Capacitatea asta de a sforări nu este nici ea o garanție că respectivul, odată ajuns pe cine știe ce funcție, va alege vreun profesionist și nu va pricopsi lumea cu sforarii săi.

Cum sunt partidele sus, la vârf, așa sau chiar mai rău vor fi la bază, la organizații. Pentru că dacă cei de sus care visează ministere sunt neprofesioniști bramburiți, la fel vor fi și susținătorii lor. Materialul uman nu va fi mai bun la bază decât la vârf. Spune-mi cine conduce partidul ca să-ți spun cine sunt membrii săi.

Mai trebuie spus că profesioniștii, ăia despre care Murphy spunea că știu din ce în ce mai mult despre domenii din ce în ce mai înguste, nu manifestă decât arareori disponibilitatea de a se lăsa călăriți sau de a slugări niște demnitari care nu știu mare lucru despre domeniul lor de competență. Profesioniștii știu și vor să-și practice profesia nederanjați de politrucisme.

Ca atare, între politicieni și profesioniști, la noi se cască o prăpastie aproape de netrecut: politicienii ar vrea niște profesioniști supuși și manevrabili, dar nu-i găsesc, pe când profesioniștii ar avea nevoie de niște politicieni onești care să-și cunoască limitele în domeniul lor și să le respecte pregătirea, dar nu-i pot afla și pace.

Degeaba țipă domnul Cîțu la birocrații din sănătate să iasă la muncă pe teren, pentru că șefi acolo sunt niște politruci și ăia nu știu ce înseamnă munca de teren.

Geaba constată domnul președinte Iohannis că asaltul politrucilor asupra administrației este un lucru rău, pentru că nu se poate pune de-a curmezișul oștilor de nesătui și de nepregătiți care au țipat la ședințe mai tare și au tras sfori ca să ajungă demnitari.

Degeaba îi amenință Vlad Voiculescu cu amenda pe doctorii ce vaccinează peste rând, dacă locurile din spitale și bunăstarea doctorilor ălora depinde de șefimea pe care o vaccinează ilegal.

Singura soluție la această problemă este eliminarea politrucilor de la butoane ca sforarii din partide să rămână fără pradă.

De exemplu, eu, de-aș fi Vlad Voiculescu, aș înființa o școală națională în care să pregătesc manageri de spitale, după modelul francez, cu examen de admitere, cu condiții de inscriere draconice, cu taxe plătite din propriul buzunar, nu de stat, cu examene susținute public în fața unor comsii de oameni integri, câți s-or găsi ei, și aș da o lege prin care manageri de spitale nu pot fi de aici înainte decât ăia cu o pregătire adecvată, cu școala națională la zi și cu examenele luate. Toți ceilalți manageri să știe că sunt numiți doar provizoriu și pot fi înlocuiți oricând de ăia cu carte și patalama la mână.

E greu de făcut asta, cere aplicație și efort, bătaie de cap și consecvență. Dar asta înseamnă reformă, să înlocuiești preoții îmbuibați care cântă liturghia în silă cu gândul la colaci cu preoți care o cântă din inimă, cu gândul la enoriași.

Cât despre politruci, nicio problemă, se vor adapta și vor pleca din sănătate în alte posturi inventate de politrucii mai mari din ministere. Doar că înghesuiala ar fi mai mare și mai mulți vor fi descurajați dacă pusul botului la sinecuri ar fi mai greu.

Citeşte şi alte texte semnate de Mihai Oprişor

Ai ajuns până la finalul acestui articol! 👏 Noi iți dăm un mare Like. Ne dai și tu? 👇


Ai ajuns până la finalul acestui articol! 👏 Noi iți dăm un mare Like. Ne dai și tu? 👇