Ina Coșeru, 48 de ani, este deputată din partea PAS, partidul Maiei Sandu, din anul 2021. A absolvit Universitatea de Stat din Tiraspol în 1997, și Academia de Studii Economice a Moldovei în 2008, fiind un politician implicat în procesul de aderare al țării la Uniunea Europeană.
În ce perioadă de timp credeți că Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană?
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este obiectivul nostru numărul unu. E cel mai ambițios proiect politic de la declararea independenței din 1991.
În opinia mea, integrarea europeană putea să se producă mult mai repede dacă am fi avut guvernări care și-ar fi dorit cu adevărat acest lucru.
Cetățenii Republicii Moldova, încă din 2009, și-au exprimat dorința de a face parte din marea familie europeană, nu doar geografic, dar și politic, printr-un vot majoritar pentru partidele pro europene.
Unde credeți că se află Moldova în ce privește procesul de integrare?
Pentru Republica Moldova, obiectivul de integrare în Uniunea Europeană este anul 2030. Maia Sandu, președinta republicii, a anunțat oficial acest lucru.
Din anul 2022, de când ne-a fost oferit statutul de țară candidată, am obținut lista celor 9 condiții la care lucrăm și așteptăm raportul Comisiei Europene în ce privește calendarul de implementare a condițiilor de aderare.
Pentru anul 2023 ne dorim să ajungem în situația deschiderii negocierilor oficiale pentru aderare cu Moldova și cu Ucraina.
Ce susținere mai au Partidul ȘOR și formațiunile pro ruse în acest moment?
Ceea ce am văzut în acești ani, în special de când am preluat mandatul de deputat, din anul 2021, atunci când Partidul Acțiune și Solidaritate a venit la putere cu un vot majoritar din partea cetățenilor Republicii Moldova, a fost că acele acțiuni pe care le-a organizat Grupul ȘOR au fost plătite, inclusiv protestele, care au avut loc în capitala Republicii Moldova și în alte orașe. Un miting organizat în fața Parlamentului Republicii Moldova cu oferirea a trei mese pe zi celor care protestau, transportul organizat din localitățile de domiciliu, concerte și un karaoke faimos, toată această acțiune a fost finanțată din banii Federației Ruse.
Protestatarii primeau pentru fiecare zi de participare o sumă de bani, motivul pentru care veneau zi de zi.
Lucrurile au început să se degradeze în Republica Moldova după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, în anul 2014, și cel de liber schimb pentru a accesa piețele europene cu produsele realizate în Moldova.
Actualul guvern de la Chișinău poate limita implicarea Rusiei în politica internă a Moldovei?
Chiar dacă Federația Rusă va înființa mai multe partide, în perspectiva alegerilor viitoare și nu va mai finanța doar Grupul ȘOR, oamenii și-au exprimat foarte clar opțiunile, iar partidele pro europene din Republica Moldova vor avea o puternică susținere populară atâta timp cât aceste formațiuni vor livra rezultate.
Dacă vor îndeplini angajamentele pe care și le-au luat în fața cetățenilor, niciun grup criminal nu va mai avea sorți de izbândă.
Oamenii vor să trăiască bine, acasă, în Republica Moldova, conform valorilor europene.
Avem peste un milion de oameni care locuiesc în afara granițelor. Au cetățenie română, au locuri de muncă în diferite țări europene și salarii decente.
Ei înțeleg foarte bine cum funcționează lucrurile și cum e viața în Uniunea Europeană și vor același lucru și pentru Republica Moldova.
Din acele 58 de procente pe care le-am obținut în alegerile parlamentare din 2021, opt au reprezentat voturile din diaspora.
Noi vrem să garantăm fiecărui cetățean din Republica Moldova că va putea vota de oriunde.
Care e situația în regiunea separatistă Transnistria de când a început războiul din Ucraina? Acolo se află încă în jur de o mie de militari ai Rusiei?
Autoritățile din Republica Moldova nu au niciun control asupra acestei regiuni, care a fost permanent folosită ca o armă de șantaj împotriva guvernelor de la Chișinău și a fost o gaură neagră prin intermediul căreia s-au făcut tot felul de ilegalități.
E nevoie de un control permanent al situației din regiunea transnistreană.
Noi înțelegem care sunt riscurile, unele foarte mari, care ar putea să destabilizeze situația politică din Republica Moldova. Din această cauză suntem într-un dialog permanent cu așa numitele autorități din regiunea transnistreană pentru a-i convinge că escaladarea tensiunilor este și în defavoarea lor.
Regiunea transnistreană e o parte a Republicii Moldova, iar politica țării noastre e de a reintegra acest teritoriu atât economic cât și social.
Cei 50.000 de oameni care locuiesc pe teritoriul Transnistriei sunt cetățeni ai Republicii Moldova pe care noi vrem să-i vedem ca parte a țării, iar de toate proiectele și inițiativele pe care le implementăm în Republica Moldova vrem să fie profitabile și pentru cei care trăiesc în Transnistria.
Așa cum am spus, regiunea transnistreană a fost folosită ca o armă de șantaj. Curentul electric vine încă din regiunea transnistreană, de la centrala aflată pe malul stâng al Nistrului. Acel curent e produs din gaz rusesc.
În acest moment, Republica Moldova e încă dependentă de o singură sursă de energie electrică, iar noi trebuie să construim un sector energetic independent și rezilient, să putem să procurăm gaz de pe piața europeană, să putem să procurăm curent electric de pe piața europeană, lucru pe care niciodată nu l-am reușit până acum și am fost extrem de vulnerabili.
Acest lucru a fost clar, atunci când, în 2022, Rusia a bombardat rețelele din Ucraina, iar Moldova a rămas câteva ore bune fără curent electric.
Am fost în beznă, iar din ea nu am putut ieși decât cu ajutorul României.
Pentru asta, noi, moldovenii, suntem foarte recunoscători guvernului de la București pentru tot ce am realizat împreună, umăr la umăr, pentru a depăși acele situații pe care le-am simțit pe propria piele.
Imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, a fost o perioadă dificilă. Nu exista motorină și benzină la stațiile de alimentare. Nu ne puteam deplasa cu mașinile, curentul se întrerupea, iar oamenii erau în pericol să nu-și poată încălzi locuințele.
Care este situația în acest moment? Cât va mai depinde Moldova energetic de Rusia chiar și parțial?
Din anul 2022 nu mai procurăm gaze din Rusia. Tot gazul necesar îl achiziționăm de pe piețele europene. Gaz rusesc este folosit strict de către Transnistria pentru a produce curent electric, iar aici încă depindem de Rusia.
La energia electrică avem încă o mare vulnerabilitate și lucrăm cu Guvernul României pentru a realiza acele proiecte de conexiune cu rețeaua din România prin construirii liniei de alimentare: Chișinău - Vulcănești - Isaccea.
Rețeaua va fi dată în exploatare în 2025, dar mai avem nevoie de încă două sisteme de interconexiune, unul fiind în nordul țării Bălți - Suceava, iar al treilea, Iași - Strășeni, dar încă nu e definitiv.
Prin aceste trei interconexiuni vom putea spune că ne-am desprins energetic de Rusia și ne-am conectat la sistemul energetic al Uniunii Europene.
O parte din energia electrică o procurăm, deja, din Ucraina sau de pe piețele europene. Deși e mai scumpă, avem o plasă de siguranță care ne ajută în negocierile cu Transnistria, centrala de acolo nu mai are un monopol asupra întregii piețe.
În jur de 60% din banii cu care se finanțează administrația separatistă vin din vânzarea curentului electric.
În momentul în care am spart monopolul, oferta de curent din Transnistria a devenit cu 40% mai ieftină decât cea din Uniunea Europeană. Nu au ce face cu el, trebuie să ni-l vândă, iar Moldova e singurul lor client.
Ce se va întâmpla cu relația dintre România și Moldova în situația în care George Simion, liderul AUR, care are interdicție să intre pe teritoriul țării dumneavoastre din cauza acțiunilor de destabilizare, va câștiga un număr important de voturi la alegerile din 2024 și va intra la guvernare?
Aș putea să fac o paralelă cu Republica Moldova în care am avut un partid exact cum este AUR, e vorba de Gruparea ȘOR.
Și la alegerile din țara noastră e posibil ca o nouă formațiune creată de ruși să intre la guvernare.
Totuși, îmi vine greu să cred acest lucru, pentru că, până la urmă, totul ține de capacitatea de a informa populația.
Înțeleg faptul că propaganda și informația falsă stau în capul mesei în secolul XXI, dar e nevoie să combatem falsurile și propaganda din toate țările europene, pentru că vedem ce se întâmplă la scară continentală.
Trebuie să comunicăm cu cetățenii. Partidul Acțiune și Solidaritate face acest lucru permanent. Mergem în regiuni și vorbim cu oamenii tot timpul, nu doar în campaniile electorale.
Aceste partide extremiste nu trebuie să acceadă la putere, pentru că riscurile și pericolele sunt foarte mari, pentru că Federația Rusă, în continuare, vrea să dețină monopolul asupra surselor energetice, să manipuleze oamenii prin tot felul de falsuri și să facă rost de bani murdari ca să producă bombe, rachete și să omoare oameni în Ucraina și în alte țări.
Trebuie să le explicăm cetățenilor că dacă vrem să trăim în pace, să ne dezvoltăm democratic și economic, să putem garanta o viață pașnică și dezvoltarea țărilor noastre, atunci trebuie să luptăm împotriva acestor partide.
Pentru asta am luptat noi din 2016 și pot să vă spun cu siguranță că nu a fost deloc simplu. La un moment dat chiar nu mai credeam că există o luminiță la capătul tunelului.
Treceau anii, noi ieșeam în piață, protestam vara și iarna.
Atunci, în anul 2018, când Curtea Constituțională a anulat alegerile locale din Chișinău, iar Uniunea Europeană a tăiat toate fondurile pentru Moldova, am crezut că nu mai e nicio șansă să mai ieșim din acea gaură neagră.
Maia Sandu mai are susținerea populară necesară pentru câștigarea unui nou mandat de președinte?
Maia Sandu va candida pentru un nou mandat. În noiembrie vor fi alegeri locale, în 2024 vom avea alegeri prezidențiale și Maia Sandu deja și-a anunțat candidatura.
Deci vom avea o campanie în această toamnă și alta, anul viitor, fiind obligați să găsim soluții eficiente pentru a le comunica oamenilor tot ceea ce vrem să facem.
Pe fondul rezultatelor pe care le avem, popularitatea Maiei Sandu e în creștere chiar dacă populația, pe alocuri, a obosit să aștepte și dorește schimbări peste noapte.