Moment rar în Parlament: politicienii, strâns uniți în lupta cu pensiile speciale. Ce va spune Dorneanu?

Moment rar în Parlament: politicienii, strâns uniți în lupta cu pensiile speciale. Ce va spune Dorneanu?

De mult timp n-a mai existat un proiect de lege care să întrunească susținerea întregului Parlament așa cum s-a întâmplat cu pensiile speciale. Cele trei partide politice, PSD, PNL și USR, și-au dat mâna și au decis să elimine asimetria grotescă din sistemul de pensii.

Camera Deputaților a votat, aproape, în unanimitate, impozitarea cu 85% a sumelor ce trec de 7.000 de lei dintr-o pensie plătită de stat. 

Adică un pensionar “special” cu o pensie de 10.000 de lei va plăti un impozit zero pentru primii 2.000 de lei, unul de 10% pentru suma cuprinsă între 2.001 și 7.000 de lei, adică 500 de lei, și 85% pentru restul de 3.000 de lei, adică 2.550 de lei vor merge la stat.

Pensiile speciale vor fi impozitate cu până la 85%. Legea a trecut de Parlament

Vrem “să nu mai avem în România situaţii în care un pensionar special primeşte o pensie de 75.000 de lei (în fiecare lună - n.red.) astfel încât să se înţeleagă o dată pentru totdeauna că nu avem două tipuri de pensionari, unul mai special decât altul…”, a declarat Florin Roman, liderul deputaților PNL.

Când contribuabilii plătesc 15.000 de euro în fiecare lună unui fost director de închisoare

În ultimii ani, din cauza unor serii de decizii populiste luate de PSD, să nu uităm că această formațiune se află la guvernare din 2012, în sistemul de pensii din România s-a produs o catastrofă.

Categorii sociale “au fost cumpărate” de politicieni corupți aflați la putere printr-o legislație care n-a ținut cont deloc de principiul contributivității la sistemul asigurărilor sociale. Astfel s-a ajuns la situații bizare în care o parte din magistrați să primească o pensie mai mare decât salariul din timpul activității.

Aceleași anomalii au apărut și la pensionarii din sistemul de apărare sau cel de aplicare a legilor, ajungându-se la crearea unei adevărate clase privilegiate de pensionari.

Cea mai mare pensie de stat din România în anul 2020 este de 77.000 de lei pe lună, adică peste 15.000 de euro, fiind încasată de un fost director de închisoare. Și asta în timp ce majoritatea pensiilor sunt situate în jurul valorii de 1.000 de lei, adică puțin peste 200 de euro.

PSD încearcă să se împace cu electoratul

Problema pensiilor speciale devenise o povară pentru toate formațiunile politice. Se acumulase atâta ostilitate în societate împotriva acestei situații neobișnuite încât, cum rareori se întâlnește în politica românească, toate formațiunile au decis să rezolve această problemă.

PSD este încă partidul care are cele mai multe voturi din Parlament. În Camera Deputaților are 138 din 329, înregistrând un deficit de 27 de voturi pentru a-și asigura majoritatea, iar la Senat are 70 de voturi din 136, înregistrând o majoritate de plus două voturi.

Marcel Ciolacu, din postura de președinte al Camerei Deputaților, avea și suficientă susținere politică, dar și mijloace procedurale pentru a îngropa un astfel de proiect, dar n-a făcut-o. Problema pensiilor speciale a devenit atât de mare, încât chiar partidul care a creat-o a fost cel care, în noul context politic, a vrut să scape de ea.

“PSD a impozitat drastic toate pensiile speciale până la 85% din valoare. Vreau să mulţumesc tuturor parlamentarilor deoarece proiectul de lege a trecut cu unanimitate de voturi pentru acest vot responsabil şi să îl somez public pe domnul Orban că, din acest moment, are resursa financiară pentru dublarea alocaţiilor şi mărirea pensiilor. Acest motiv nu mai există”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele PSD, după vot.

Corupția politică a generat pensiile speciale

Victor Ponta și Liviu Dragnea, foști președinți ai PSD, au crezut că o “cumpărare” a celor din sistemul de justiție și cel de aplicare a legii prin pensii speciale îi va proteja pe ei și pe asociații lor de anchete penale și eventuale condamnări. 

În goana pentru protecție în fața legii, liderii social-democrați au creat o situație care friza absurdul. Dar nu asta era problema, ci o posibilă revoltă la urne a cetățenilor nemulțumiți de o asemenea inechitate.

Acest episod ar trebui să fie o lecție pentru politicienii populiști, pentru cei care cred că poți cumpăra la infinit voturi, mutând resursele bugetare de la o categorie la alta, conform intereselor politice de moment.

În ce privește PNL și USR, era firesc să încerce să elimine anomalia creată de PSD pentru a-și crește susținerea în rândul opiniei publice. 

Social-democrații, un grup politic aflat într-o mare degringoladă de la pierderea efectivă a guvernării în noiembrie 2019, nu au avut cum să evite această situație și, în plus, nu mai aveau niciun câștig în urma păstrării pensiilor speciale.

Atâta timp cât Liviu Dragnea e la închisoare, iar românii sunt și mai preocupați ca în trecut de problema corupției, privilegierea unor foști angajați ai sistemului public nu face decât să scadă încrederea în PSD, nu s-o crească.

Își va tăia Dorneanu pensia?

Există voci care spun că nici această lege nu va trece de CCR, care a mai respins o lege care reglementa pensiile speciale.

În opinia mea, nu cred că Valer Dorneanu și asociații săi din instituție își asumă să devină obiect al urii publice generalizate. Ar fi o nebunie ca judecătorii CCR să conteste ce a votat un întreg parlament. În acel moment, cu adevărat CCR și-ar pierde orice urmă de credibilitate, căscându-se o prăpastie imensă între instituție și opinia publică.

Președintele CCR Valer Dorneanu este unul dintre beneficiarii sistemului de pensii speciale. Domnia sa încasează de la statul român peste 6.500 de euro în fiecare lună, pensia de magistrat plus cea de parlamentar, fără a adăuga la această sumă salariul de judecător CCR.

Salariul la stat, uriaș în comparație cu cel de la privat

Această anomalie a sistemului de pensii alături de o alta, cea a decalajului foarte mare dintre salariile din sistemul public și cel privat, au creat o schimbare structurală în economia românească, în opinia mea, una cu consecințe dezastruoase.

În societatea noastră, a devenit din nou mai important să faci orice pentru a “lucra la stat”, pentru că acolo sunt salarii mari, pensii mari “și nu te omori cu munca”, o expresie des întâlnită în cultura populară, decât să lucrezi în mediul privat unde salariul se află într-o relație directă cu productivitatea și succesul companiei.

Și așa s-a ajuns în situația ca, în loc ca Guvernul să impună politici de încurajare a investițiilor, de susținere a investitorilor, a eficienței muncii și a creșterii productivității, a tăiat bugetele de investiții, iar banii i-a mutat pentru a plăti cohorte de angajați la stat pe pile care taie frunze la câini și care blochează modernizarea instituțiilor statului.

Ce s-a întâmplat în Camera Deputaților e un prim pas în ce privește normalizarea relațiilor sociale, dar din păcate, în România ultimilor 30 de ani, de prea multe ori acest prim pas nu a fost urmat de nimic, iar după o scurtă perioadă ne-am reîntors în balta plină cu rechini populiști.