- Refuză să meargă la Moscova în lipsa unei agende clare și obținerea unor avantaje economice concrete pentru Chișinău.
- E posibil ca modelul ei de a face politică să-i fi inspirat pe Petkov și Vasilev, reformatorii din Bulgaria.
- Cea mai mare provocare cu care se confruntă e criza de oameni pregătiți și dispuși să intre în serviciul public.
- În data de 3 ianuarie, Maia Sandu s-a vaccinat cu a treia doză, spunând că o face pentru a-i proteja pe cei cu care lucrează și ca să-și poată exercita îndatoririle publice.
A trecut un an și n-a făcut nicio călătorie la Moscova. Până la ea, aceasta era o atitudine de neconceput pentru un președinte al Republicii Moldova, mai ales în epoca Putin.
Într-un interviu realizat de jurnalista Lorena Bogza la postul Pro TV Chișinău, Maia Sandu a spus că nu se duce în Rusia dacă nu există o agendă de discuții clară și nici nu va participa la adunarea CSI din această lună, pentru că n-a primit o invitație oficială.
Comunitatea Statelor Independente e o structură creată de Moscova, din care fac parte foste republici sovietice, pentru a păstra un control strategic al spațiului ex-URSS.
Îmbrăcată într-un costum negru, ajustat pe corpul ascetic, cu un păr coafat drept, ușor deschis la culoare prin vopsire, Maia Sandu transmite prin toți porii încredere, forță și înțelegerea provocărilor cu care se confruntă.
După un an de mandat, a reușit să schimbe clasa politică de la Chișinău, o realizare la care puțini analiști politici se așteptau.
Cum se fură un miliard de euro?
Până în 2019, Moldova era controlată de Vladimir Plahotniuc, un om de afaceri implicat în delapidarea unui miliard de euro din sistemul bancar local.
Mogulul, susținut și de centre de putere de la București, era implicat în politică, deținea controlul mai multor publicații și posturi TV, reușind pentru multă vreme să fie cea mai influentă persoană din țară.
„Dispunem de probe incontestabile, care indică faptul că anume cetățeanul Plahotniuc este beneficiarul banilor, obținuți sub formă de credit de la BEM, prin intermediul grupului Șor, acoperit în consecință de mijloacele financiare ale Băncii Naționale, în total, peste 100 de milioane de dolari americani”, a declarat procurorul general al Republicii Moldova Alexandr Stoianoglo, într-o conferință de presă din data de 18 mai 2019.
Vladimir Plahotniuc a fugit din țară, o vreme ascunzându-se în SUA, dar amenințat cu extrădarea a părăsit America.
Victoria Maiei Sandu, un politician perceput multă vreme ca un tehnocrat, e posibil să fi inspirat și mișcarea reformatoare din Bulgaria, condusă de Kiril Petkov și Asen Vasilev.
Cele două mici state din estul Europei seamănă în multe privințe. Corupția a dus la stagnare economică și a generat o plecare masivă din țară a tinerilor și a persoanelor calificate, provocând o criză socială de proporții.
Reforma vine de la Harvard
Ambele state sunt ținte, cu un succes mai mare sau mai mic, ale Kremlinului, care în cazul Bulgariei urmărește accesul la informații UE și NATO, iar în cel al Moldovei, păstrarea influenței asupra unei foste republici sovietice.
“…se împlinește exact un an de când am devenit președinta Republicii Moldova - țara pe care mi-o doresc și pe care ne-o dorim cu toții mai bogată, mai mândră, mai fericită”, a scris Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook, în data de 24 decembrie.
“A fost un an care ne-a pus la încercări nemaivăzute, dar și un an când Moldova și-a refăcut bunul nume în lume. A fost un an complicat pentru noi și un an complicat pentru întreg globul. Dar și un an în care a reapărut speranța. Speranța, care hrănește încrederea și încrederea care hrănește puterea de a transforma visele în realitate. Pentru fiecare om și pentru toată țara!”, a mai adăugat ea.
Maia Sandu, care va împlini 50 de ani în luna mai a acestui an, a intrat în politică în anul 2012, membră a Partidului Liberal Democrat, fiind numită ministru al Educației, conducând instituția trei ani.
A absolvit Academia de Științe Economice din Chișinău, Institutul de Administrație Publică din același oraș, urmând și cursurile de master în administrație la Universitatea Harvard, SUA.
Coincidență sau nu, Petkov și Vasiliev, liderii reformatori din Bulgaria, dar și Natalia Gavriliță, actualul prim-ministru al Republicii Moldova, au studiat la celebra universitate.
“La Chişinău sunt la putere Maia Sandu şi Natalia Gavriliţă, care s-au cunoscut în timp ce făceau mastere în Public Policy la Kennedy School of Government a Universităţii Harvard. La Sofia, noul premier Kiril Petkov şi ministrul de finanţe Asen Vasiliev s-au întâlnit tot la Harvard, unde primul făcea MBA, iar celălalt Economie”, a scris Sorin Ioniță, consultant reformă instituțională, EFOR, într-un articol publicat de contributors.ro.
“Toţi patru au pornit în viaţa publică cu profile mai curând tehnocrate, în ideea de a ajuta de pe margine guverne şi lideri pro-europeni, lucru evident mai ales în cazul celor doi bulgari, antreprenori în business-ul privat. Însă cum şefii politici credibili se lăsau aşteptaţi în ambele ţări, cele două echipe s-au văzut nevoite să-şi asume reforma pe cont propriu”, a scris expertul în textul citat.
Migrația extinsă, un pericol pentru reforme
În 2015, Maia Sandu lansează Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care-l va conduce prin hățișurile aspre ale politicii moldovenești, devenind pentru șase luni prim-ministru, în 2019, iar apoi candidând la președinția Republicii Moldova.
A intrat în cursă cu șansa a doua în fața lui Igor Dodon, șeful statului în funcție în 2020, dar l-a învins în două tururi.
Mai mult, în primul an de mandat, reușește să organizeze alegeri anticipate, iar PAS câștigă cu 52%, oferindu-i Maiei Sandu o majoritate confortabilă în Parlament.
În Republica Moldova are loc o reformă instituțională profundă, iar marea provocare a actualului președinte e criza de oameni calificați care să fie atrași de serviciul public.
O combinație între salariile mici ale funcționarilor și migrația extinsă din această țară cu o populație de 4 milioane de locuitori face ca reformele să fie puse în pericol de lipsa unor oameni pregătiți să le aplice.
“În 2022 vom continua proiectul de reconstruire a țării. Renovarea casei noastre, Republica Moldova, necesită multă muncă, în toate domeniile, și trebuie să o clădim pe un fundament de încredere. Nu va fi ușor, nu va fi atât de repede cum ne dorim, dar lucrând cot la cot, vom reuși să construim împreună casa în care să ne trăim atât noi, cât și copiii noștri, clipele de bucurie”, a spus Maia Sandu în mesajul de Anul Nou.
S-a vaccinat pentru a merge liberă
“Am început noul an cu administrarea celei de-a treia doze de vaccin împotriva Covid-19. Am făcut acest lucru fără să ezit - pentru sănătatea mea, pentru a-mi proteja apropiații, pentru a nu-i expune riscului pe colegii cu care muncesc”, a anunțat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, în data de 3 ianuarie.
“M-am vaccinat și pentru a merge liber în localitățile din țară, ca să mă întâlnesc cu cetățenii. Chiar dacă în ultima lună, în Moldova, rata de infectare a scăzut, noua tulpină a virusului, Omicron, se răspândește rapid în lume și valul cinci al pandemiei e doar o chestiune de timp”, a mai scris președintele Republicii Moldova, o țară care astăzi dă lecții de reformă României.
Moldova și Bulgaria sunt revelațiile politice ale anului 2021. În ciuda suferințelor provocate de pandemie, două proiecte reformatoare au primit susținerea alegătorilor din cele două țări, sătui de decenii de corupție, minciuni și sărăcie.
Și nu e de mirare că Maia Sandu se bucură de o mare cotă de popularitate și în România.