Putin a ordonat mobilizarea parțială pentru a duce 300.000 de soldați pe frontul din Ucraina. Site-ul rusesc Meduza susține că intenția autorităților ruse ar fi să mobilizeze 1,2 milioane de oameni.
O atare întreprindere cere resurse financiare, tehnice și umane uriașe. Mobilizarea reușește dacă acești încorporați sunt echipați, antrenați, ajung pe front și sunt susținuți cu ce este necesar ca să lupte acolo.
• Transport, cazare, hrană.
Nu e mare lucru să aduni 300.000 de oameni din Rusia, ai de unde. Cu ce îi transporți și unde? Acești oameni trebuie duși în cazărmi și cazați. Dacă dai ordin și pui motorină la dispoziție, găsești destule autobuze care să-i ducă pe acești oameni din locurile natale la cazărmi.
Trebuie să ai cazărmi unde acești recruți să se cazeze și să se antreneze. Primul semn de întrebare este simplu: dacă ai invadat Ucraina cu 150.000 de soldați dintre care o parte semnificativă au fost mobilizați cu câteva săptămâni înainte, unde cazezi un număr dublu? Îi pui câte doi în pat, doi pe scaunul de la popotă, doi într-o uniformă?
Îi poți caza pe rezerviști în cămine, în corturi, dar efortul de a susține astfel de tabere ad-hoc costă. Ca să îi hrănești ai nevoie de popote, cantine, mașini de transport, gamele și linguri.
Cred că un asemenea efort va secătui societatea rusă. Noii soldați vor fi transportați cu chiu cu vai, vor fi cazați în condiții necorepunzătoare și vor fi prost hrăniți. Iar asta le va afecta pregătirea și moralul.
• Antrenament, echipament, armament.
Dacă aduni recruți acum, abia prin decembrie s-ar putea să fie disponibili pentru front, după oarecare instrucție.
De instructori probabil că nu se pune problema, se vor recruta ofițeri pensionari sau răniți ca să se ocupe de noile contingente de recruți. Iar aceștia îi vor învăța ce anume? Ce știau și nu le-a folosit în luptele din Ucraina?
Câte uniforme de iarnă o fi având armata rusă prin magazii, or fi având la naftalină mai bine de jumătate de milion? În ce stare or fi ele? Asta pentru front, pentru că pentru instrucție vor mai avea nevoie de încă pe atâtea. Dar restul, căști, cartușiere, centuri, rucsacuri, lopățele, șosete, mânuși, căciuli, izmene, flanele de corp, în fine, toate nimicurile de care are nevoie un soldat pe lângă armă, or fi ele în dotarea armatei? Păi dacă cei ce au intrat în Ucraina nu le prea aveau, de unde vor fi scoase?
Numai curățarea echipamentului, depozitarea lui, spălarea înseamnă o muncă uriașă pentru care nu știu dacă armata are dotarea necesară. Logic ar fi ca dintre cei recrutați să fie aleși bucătari, spălători, grădinari, măcelari, logic ar fi ca personalul auxiliar să fie ales dintre recruți. Asta ar însemna ca măcar un sfert din cei recrutați să facă munca asta.
Dacă cei intrați prin Ucraina nu prea aveau bucătării mobile, de unde vor scoate rușii necesarul pentru încă de două ori mai mulți soldați?
Oamenii aceștia nu vor fi instruiți ca artileriști sau ca tanchiști, oamenii aceștia vor fi în majoritate infanteriști, vor sta prin tranșee sau vor merge cu pușca în urma tancurilor. De unde atâtea milioane de cartușe ca ei să învețe să tragă cu arma când de muniție este nevoie pe front?
La instrucție se vor murdări, viața de infanterist e una cu țărâna, cu nămolul, cu zăpada. De unde atâtea spălătorii ca să le curețe uniformle, și numai cazane de fiert apa și săpun dacă socotim efortul este mare.
Apoi, vor avea automate sau vor scoate de la naftalină vechile puști cu care și eu am făcut instrucție?
Concluzia este că soldații vor fi incomplet echipați, vor avea armament învechit iar muniția va fi la limită.
• Transport, integrare, logistică.
După două luni de antrenament, cum o fi el, toți acești oameni trebuie duși pe front. De data asta transportul nu va mai fi unul simplu, încă de la granița cu Ucraina rușii vor întâmpina probleme. Depozitele de carburant sunt aruncate în aer de ucraineni, convoaiele sunt atacate. Dar să presupunem că recruții vor ajunge pe front, în serii, în grupuri, rând pe rând, în una-două luni. Asta înseamnă că abia pe la începutul lui martie vor fi toți acolo, în linia întâi.
Vor fi folosiți ca batalioane separate de luptă sau vor fi integrați în cele decimate? Și într-un caz și într-altul forța de luptă a trupelor de infanterie va scădea. Vechii soldați nu vor fi fericiți să lupte alături de pifani și să-și pună în pericol viața pentru ei. Apoi, vor fi destui comandanți ca să aibă cine da ordine, cine conduce lupta? Păi dacă acum trupele ruse au probleme cu comunicarea și comanda, ce vor face ei cu puhoiul de oameni aruncat pe front? Vom avea trupe uitate sau rătăcite pe linia frontului de care nu va ști nimeni.
Iar greutatea abia pe front va începe, acest imens număr de soldați trebuie hrănit, încălzit, trebuie să i se asigure muniția, trebuie să i se asigure infirmieri și doctori. Foarte greu de făcut această integrare și mai greu va fi de asigurat logistica necesară. Se va dovedi că numărul nu prea contează, că acesta va claca în fața echipamentului și instrucției superioare a inamicului.
• Moral.
Mare parte din oamenii recrutați vor ajunge pe front cu moralul la pământ. Pentru mulți dintre ei a-și pierde viața pentru ambițiile clicii de la Kremlin este un non-sens.
Au fugit aproape o sută de mii de tineri din Rusia de teama de a nu fi înrolați. Asta spune că o treime din cei mobilizați nu au chef să-și riște viața. Ce vor face ceilalți?
La primele salve ucrainene, la primul atac, noii soldați vor face același lucru ca și măreața gardă națională la Harkov, vor părăsi armamentul și vor fugi.
Armata rusă va fi un amestec de veterani și pifani iar cum lanțul are tăria celei mai slabe zale, e de presupus că și capacitatea de luptă a armatei ruse va scădea.
• Concluzii.
Dacă se va proceda așa, cu antrenarea și trimiterea recruților pe front, această mobilizare nu va spori capacitatea de luptă a armatei ruse. Numărul mare de soldați va pune presiune pe logistica armatei și rezultatul va fi că armata nu va putea susține un număr așa de mare de oameni pe front cu cele necesare.
Logic ar fi ca acești recruți să înlocuiască restul de soldați aflați sub arme în diferite părți din Rusia iar aceștia să fie trimiși pe front. Dacă aceștia existau, erau deja trimiși, nu se luau marinari ca să fi transformați în infanteriști.
Numărul acesta de recruți, de 300.000 pare a fi mult prea mare pentru ce poate administra armata. Numărul de 1,2 milioane este imens, mobilizarea unui asemenea număr de cetățeni ruși este irealizabilă, armata nu-i poate susține iar economia se va sufoca în lipsa lor.
Pentru a putea susține efortul de război cu un asemene număr de soldați, economia rusă ar trebui să treacă de la producția civilă la producția de război. Nu se va putea face în două luni o astfel de conversie în situația în care acum sunt mari probleme cu repararea echipamentului de război avariat, de exemplu.
Concluzia ar fi că armata ucraineană nu ar trebui să se teamă de un aasemenea puhoi de soldați iar înarmarea ei și echiparea de iarnă ar trebui să se desfășoare în ritm susținut ca iarna să nu fie un avantaj pentru ruși.