Resurgența conflictului etern din Kashmir implică riscuri enorme. India și Pakistan au două dintre cele mai mari armate din lume și sunt puteri nucleare.
Încă nu se poate vorbi despre pace în Kashmir, la frontiera dintre India și Pakistan. După ce armata indiană a atacat ținte din Pakistan în noaptea de marți spre miercuri, ucigând numeroși combatanți, armata pakistaneză a ripostat cu focuri de artilerie și a anunțat că a doborât mai multe avioane de luptă și zeci de drone indiene.
Potrivit Ministerului Informațiilor din Pakistan, până la 50 de soldați indieni ar fi fost uciși la frontiera de facto. Partea indiană nu a confirmat încă nimic, dar armata ei a răspuns trăgând asupra pozițiilor pakistaneze de apărare antiaeriană în diferite regiuni ale țării.
Luptele în curs între India și Pakistan, două țări puternic înarmate, au stârnit îngrijorare în întreaga lume, în condițiile în care o extindere a conflictului ar putea avea consecințe grave. Vă propunem o privire de ansamblu asupra situației.
Efectivele militare - două dintre cele mai mari armate din lume
Cu aproape 1,5 milioane de soldați activi, armata indiană este a doua armată ca mărime din lume, după Armata Populară de Eliberare a Chinei. În plus, există 1,1 milioane de rezerviști care ar putea fi recrutați în caz de urgență și aproximativ 2,5 milioane de persoane organizate în unități paramilitare. Vorbim așadar despre mai bine de cinci milioane de persoane sub arme în caz de război.
Armata pakistaneză numără în prezent aproximativ 650.000 de oameni, ea fiind a șaptea armată ca mărime din lume. La aceasta se adaugă aproximativ 550.000 de rezerviști și un număr asemănător de paramilitari, adică circa 1,7 milioane de luptători înarmați.
India și Pakistanul nu oferă cifre exacte privind numărul de militari și paramilitari staționați în Kashmir, dar estimările arată că de partea indiană ar fi staționați 750.000 de oameni. Pe lângă faptul că supraveghează "linia de control", adică frontiera disputată între India și Pakistan, aceștia duc și o luptă acerbă împotriva diverselor grupuri separatiste din provincia cu majoritate musulmană Jammu și Kashmir.
Armata pakistaneză: Stat în stat
De partea pakistaneză ar fi dislocați aproximativ 150.000 de soldați, precum și diverse grupuri militante. India califică aceste grupuri drept teroriste și acuză Pakistanul că le susține. Țara vecină neagă aceste acuzații.
Altfel decât în India, armata pakistaneză joacă de mai multă vreme un rol central în politică și societate. De la înființarea statului în 1947, Pakistanul a asistat la mai multe lovituri de stat militare. În prezent, conducerea armatei exercită o influență indirectă asupra politicii externe și de securitate a țării, precum și asupra schimbărilor de guvern și a deciziilor politice.
De asemenea, armata pakistaneză este puternic implicată în economia țării.
India, o mare putere militară
India are o greutate imensă și din perspectiva cheltuielilor militare. Potrivit celui mai recent raport al SIPRI, New Delhi a investit anul trecut circa 86 de miliarde de dolari americani în apărare - o sumă fără precedent în istoria țării. În ultimii ani, bugetul militar al Indiei a crescut constant, fiind în clipa de față de opt ori mai mare decât cel al Pakistanului (aproximativ 10 miliarde de dolari americani).
De subliniat că India este al doilea importator de arme din lume după Ucraina. Cea mai mare parte a echipamentelor sale militare provin din Rusia. În martie anul trecut, New Delhi și Moscova au semnat un contract de mai multe milioane de dolari care prevede livrarea către India a unor motoare mai puternice pentru tancurile sale T72 (fabricate tot în Rusia). În plus, companiile de armament indiene și ruse colaborează de mulți ani în domeniul cercetării, dezvoltării și producției de sisteme de armament.
Totuși ponderea importurilor de arme rusești a scăzut constant în ultimii ani. Deși mizează mai mult ca înainte pe propria industrie de armament, India cumpără armament și din țări occidentale. Franța, de pildă, urmează să livreze Indiei alte 26 de avioane de luptă Rafale până în 2030. Parisul vânduse deja 36 de avioane de acest tip către New Delhi în 2016. Pe lista principalilor furnizori de arme ai țării mai figurează Statele Unite și Israelul.
Pakistan: dependență puternică față de China
Pakistanul ocupă locul al cincilea în clasamentul celor mai mari importatori de arme din lume. În ultimii ani, administrația de la Islamabad a investit în special în forțele sale aeriene și navale. Majoritatea echipamentelor provin din China, țară din care, în ultimii patru ani, Pakistanul a cumpărat 81% din echipamentele sale militare.
De precizat că relațiile Chinei cu India sunt tensionate, nu în ultimul rând din pricina diverselor conflicte de frontieră, inclusiv în Kashmir. Beijingul întreține însă relații economice strânse cu Pakistanul. Grație "Coridorului Economic China-Pakistan" (CPEC), mărfurile chinezești au acces la Oceanul Indian. La capătul coridorului se află portul pakistanez de mare adâncime Gwadar, care este utilizat și de marina chineză.
Arsenale nucleare aproximativ asemănătoare
Din punct de vedere numeric și tehnologic, forțele armate indiene sunt net superioare celor pakistaneze. Totuși, ceea ce face conflictul din Kashmir și o eventuală escaladare deosebit de periculoase rezidă în faptul că atât India, cât și Pakistanul sunt puteri nucleare și, potrivit estimărilor SIPRI, dețin fiecare aproximativ 170 de ogive nucleare.
Ambele țări au ca strategie menținerea unui număr suficient de arme nucleare pentru a asigura o descurajare credibilă. În timp ce India s-a angajat unilateral în 1999 că nu va lansa primul atac nuclear, Pakistanul - dată fiind inferioritatea sa convențională față de India - nu a făcut o astfel de declarație. În cazul în care, într-un război deschis, Pakistanul ar fi pus într-o situație defensivă, Islamabadul își rezervă cel puțin opțiunea unei prime lovituri nucleare.
De la crearea lor în 1947, India și Pakistanul au purtat trei războaie între ele. Cel mai recent a avut loc în 1971. Din postura de puteri nucleare noi cele două state s-au confruntat în așa-numitul conflict de la Kargil din 1999. După câteva luni de încleștări, ele au evitat însă o escaladare. În anii care au urmat ambele țări au continuat să își extindă arsenalele nucleare.
Autor: Thomas Latschan