- Lângă un președinte tăcut și absent a venit un premier formalist, care nu a reușit să se ridice la nivelul speranțelor pe care o mare parte dintre cetățeni și le-au pus în el.
- La scurt timp după ce a câștigat alegerile, Petr Pavel a avut o convorbire telefonică în Taiwan, cu președintele acestei țări, nerecunoscute de China.
- Noul președinte al Cehiei, 61 de ani, l-a învins în alegeri pe fostul prim-ministru Andrej Babis, obținând 58% din voturile cetățenilor.
- Cristian Pârvulescu: România, ca țară, s-a format pentru că a aderat la valorile occidentale.
- O mare provocare pentru România va fi ca în 2024 să evite alunecarea înspre autoritarism și extremism.
Are 55 de ani și arată ca un primar de comună, aflat la al treilea mandat. Cu câteva kilograme în plus de care încearcă să scape, cu o figură bonomă, ochelari și început de chelie, Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, trece printr-o criză majoră.
Acuzat că a plagiat teza de doctorat, în jurul căreia se desfășoară o serie de manevre procedural-funcționărești, astfel încât să fie evitată o decizie judecătorească nefavorabilă, Nicolae Ciucă nu mai reușește să se impună în fruntea conducerii PNL, pierzându-și autoritatea din cauza propriilor sale probleme de etică.
„Dragi focșăneni”, spune fostul general, citind de pe-o foaie, așezată pe tribuna translucidă, șubredă, din plastic. Se oprește. Trage aer în piept ca și cum ar urma să anunțe ceva extrem de important, apoi continuă „Unirea Principatelor Române într-un singur stat nu a fost un act întâmplător, o favoare a destinului…”
Apoi se lansează într-un labirint de expresii lemnoase, patriotism ieftin și banalități, din care cu greu mai poate ieși.
Din când în când, se oprește. Trage din nou aer în piept și continuă. Noroc că afară e frig, iar discursul de Ziua Unirii nu e lung ca și cum cel care l-a scris s-a gândit la cei veniți să-l asculte în frig, făcându-i-se milă de ei.
Într-o lume marcată de război, Nicolae Ciucă a devenit o victimă sigură a personajelor unse cu toate alifiile, aflate la conducerea PSD, partidul partener din coaliția de guvernare.
În data de 25 noiembrie 2021, fostul general devine prim-ministru, pe fondul amenințărilor tot mai concrete ale unei intrări masive a trupelor a ruse în Ucraina.
În vremuri tulburi, un fost ofițer NATO e cel mai potrivit să conducă țara, au susținut multe voci, la vremea respectivă.
Din păcate, lângă un președinte tăcut și absent, a venit un premier formalist, care nu a reușit să se ridice la nivelul speranțelor pe care o mare parte dintre cetățeni și le-au pus în el.
Pandemia, o oportunitate politică pentru generalul ceh
Cehia a fost o țară europeană puternic afectată de pandemia de Covid-19.
Jumătate dintre cetățeni apar în datele oficiale că au fost infectați, iar peste 42.000 au murit.
Prim-ministru al Cehiei, în acea perioadă, a fost miliardarul Andrej Babis, care a balansat între a impune măsuri dure de restricție pe perioade scurte, apoi, ridicându-le și anunțând că a învins pandemia.
În luna noiembrie 2020, după ce Cehia, peste vară, a fost singura țară europeană unde rata infectărilor a scăzut, iar oamenii s-au bucurat de vacanță, fiind dată ca exemplu în presa internațională, a intrat într-o criză sanitară teribilă, cu mii de cazuri zilnice și sute de morți.
Guvernul condus de Babis s-a predat, atunci, în fața pandemiei. Spitalele nu mai făceau față, personalul medical era insuficient, iar oamenii nu mai aveau soluții și se infectau pe capete.
A fost momentul în care fostul general Petr Pavel a intrat în arenă, realizând un plan de combatere a pandemiei pe care i l-a oferit guvernului, dezvoltând și o campanie de strângere de fonduri pentru a ajuta sistemul medical și pe cei afectați de virus.
Proiectul a fost un succes. A devenit un lider credibil, care a reușit să strângă în spatele său mai multe formațiuni politice liberale și progresiste, decise să-l susțină.
Un președinte care a enervat China imediat după ce a câștigat cursa electorală
Pe scurt, după un deceniu în care Cehia a avut un președinte, Milos Zeman, eurosceptic, puțin spus, și care făcea frecvent declarații de susținere a lui Vladimir Putin, la conducerea țării vine un fost militar, aflat în conducerea NATO, cu vederi liberale și care consideră Rusia și China un pericol pentru stabilitatea euro-atlantică.
„Înțeleg că Beijing-ul are rezerve cu privire la discuția mea cu Taiwan-ul. Dar suntem o țară suverană și facem ceea ce credem că este corect. Taiwan e o țară democratică și împărtășim aceleași valori cu ea, precum și relații comerciale importante, care sunt complet în concordanță cu conceptul nostru de politică externă”, a scris noul președinte ales al Cehiei pe contul său de Twitter.
La scurt timp după ce a câștigat alegerile, Petr Pavel a avut o convorbire telefonică în Taiwan, cu președintele acestei țări, nerecunoscute de China.
Gestul i-a înfuriat pe oficialii de la Beijing, care au emis un protest diplomatic.
Noul președinte al Cehiei e un caz singular în Europa de Est, unde se păstrează distanța de mica insulă din Pacific cu o suprafață cât a Republicii Moldova și o populație mai mare decât a României, 23 de milioane de locuitori, pentru a nu supăra China.
Petr Pavel, 61 de ani, l-a învins în alegerile prezidențiale pe fostul prim-ministru Andrej Babis, obținând 58% din voturile cetățenilor cehi, anunțând desprinderea Pragăi de perioada populistă, în care era văzută ca un bastion al oligarhilor și spionilor ruși.
Întoarcerea ortodoxismului rusesc
Cei doi generali, veniți la conducerea unor țări din Europa de Est în care războiul, dar și influența Rusiei au un impact semnificativ, nu pot fi comparați.
Deși evoluția lor politică a fost ajutată de percepția opiniei publice că militarii „sunt persoane mai de încredere” decât politicienii de carieră, cei doi au venit la putere în momente diferite, în contexte diferite, asumându-și roluri diferite.
Pavel și-a propus să readucă Cehia în zona democrațiilor liberale, influente, în partea centrală și de est a Europei, iar Ciucă și-a propus să mențină stabilitatea unei alianțe tot mai contestate și fragilizate de scandaluri de corupție, de propaganda Kremlinului, și de spectrul populismului reprezentat de AUR.
Cehia a ieșit dintr-un sezon electoral, țara noastră se pregătește pentru unul amețitor, cu patru rânduri de alegeri într-un singur an.
„România, ca țară, s-a format pentru că a aderat la valorile occidentale. Este o expresie a viziunii moderne a liderilor politici din secolul al 19-lea. Acum vedem, așa cum s-a și întâmplat în perioada interbelică, idei venite din spațiul ortodox rus sunt preluate, pentru că, foarte interesant, legionarismul românesc s-a hrănit din ortodoxismul rusesc, care în perioada respectivă fusese interzis de comunismul sovietic”, a declarat politologul Cristian Pârvulescu, într-un interviu pentru spotmedia.ro.
România, la marginea populismului
O mare provocare pentru România va fi ca în 2024 să evite alunecarea în populism și extremism.
„Legionarismul românesc, în egală măsură, a hrănit și primele valuri de refugiați plecați în Occident, realizându-se astfel anti-occidentalismul ortodox actual. Există o legătură destul de strânsă între aceste școli ideologice, care pleacă de la aceeași idee și, anume, cultura occidentală se duce într-o direcție greșită, valorile liberalismului sunt periculoase pentru identitatea individuală și națională, trebuie reconstruită cultura ortodoxă tradițională”, a mai spus expertul Cristian Pârvulescu, care consideră că această teamă a premierului Ciucă și a președintelui Iohannis de explozia naționalismului îi determină să nu popularizeze ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei.
„Ortodoxismul tradițional e destul de prezent în România, fiind promovat puternic de Putin și în Rusia. Dacă trecem peste suprafața dezbaterii legate de războiul din Ucraina și discutăm despre lucruri profunde, vedem că în societatea românească situația nu e atât de simplă și atunci, având în vedere și ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, când România a eșuat pur și simplu, nereușind să-și vaccineze populația, n-a putut s-o convingă de eficiența vaccinului, observăm că teoriile conspiraționiste care vin din Rusia și China au proliferat”, a anunțat profesorul Pârvulescu motivul secretomaniei autorităților române în ce privește implicarea în sprijinirea Ucrainei.
Cei doi generali arată diferit. Cehul se prezintă ca o vedetă de cinema, ca o reclamă 3D a unui bărbat perfect, care, la 60 de ani, își trăiește o a doua tinerețe. Românul are kilograme în plus, respiră greu, e limitat și rigid.