În România, femeile votează mai democratic decât bărbații, deși au mai puține șanse decât ei, muncesc mai mult, au timp mai puțin și locuri de muncă mai grele.
În ultimul sondaj dat publicității, 53% dintre femei declară că-l vor vota pe Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului în turul al doilea al prezidențialelor, iar 47% îl vor alege pe liderul AUR, George Simion (CURS, mai 2025). În același timp, conform unei analize pe care a publicat-o Mircea Marian la Defapt.ro, majoritatea nehotărâților sunt femei, au peste 45 de ani și se informează mai mult de pe Facebook, decât de pe TikTok.
Studiul citat scoate la iveală că, dintre cei care vor să voteze duminică, 12,5% sunt nehotărâți, iar Nicușor Dar ar avea nevoie de 60% dintre voturile lor.
Pentru a le cuceri pe nehotărâte, echipa de campanie a liderului radical a împărțit în marile orașe flori femeilor împreună cu o scrisoare lungă în care Simion se declară solidar cu greutățile alegătoarelor sale, cărora le promite o viață mai ușoară după ce ajunge el la Cotroceni. George Simion e susținut puternic de frații Tate, acuzați în trei state de violuri și sechestrare de persoane, inclusiv în România, unde autoritățile i-au lăsat să-și dezvolte afacerea și să oblige fete tinere să facă chat pentru adulți.
Pe de altă parte, România e pe ultimul loc în clasamentul Indexului Egalității de Gen din Uniunea Europeană, calculat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) pentru anul 2024 și care tocmai a fost dat publicității. Adică pe toate palierele și în toate domeniile sunt favorizați bărbații.
Cu scoruri similare, foarte puțin în fața României, se află Grecia, Ungaria, Croația, Cehia și Slovacia.
Acest indicator arată discrepanța care există între bărbați și femei în subiecte precum banii, munca, timpul, cunoașterea, puterea, sănătatea. Pentru fiecare domeniu din acest index al egalității se analizează cum se poziționează bărbații și femeile pornind de la scorul de 1, care înseamnă inegalitate totală, la 100, care înseamnă egalitate totală.
Spre exemplu, scorul egalității de gen în participarea la viața politică plasează România pe penultima poziție din Uniunea Europeană, cu un rezultat de 32,6 din 100, care depășește doar Ungaria (24,9).
România se află la mare distanță de media UE (62,6), dar și de țările nordice și vestice. Indexul participării la viața politică este analizat de EIGE prin intermediul indicatorilor legați de ponderea miniștrilor, ponderea femeilor în parlament, în adunări regionale și naționale.
Deși participarea femeilor în politică a crescut gradual în UE, multe femei sunt în continuare descurajate să urmeze cariere politice. Datele arată faptul că, alături de România, țările din Europa de Sud prezintă cele mai mici scoruri, Grecia (37,7) și Cipru (34,9).
Progresul egalității de gen în participarea la viața politică este realizat de țările nordice și vestice, precum Suedia (96,3), Finlanda (91,1), Belgia (88,6), Franța (86,8) și Austria (80,4).
În noul parlament al țării, ales în decembrie anul trecut, doar 19,5% sunt femei, față de Suedia (45,6%), Finlanda (45,5%) și Danemarca (44,7%). Cele mai puține femei sunt în parlamentele din Cipru, (14,3%), Ungaria (14,6%) și România (19,5%).
PSD are cele mai multe senatoare și deputate, în total 29, urmat de AUR (20), USR (14), SOS (13), POT (10), PNL (9), UDMR (5).
Marile partide autohtone, PSD și PNL, au refuzat cota de gen, prin care partidele să fie obligate să pună pe listele lor electorale cu locuri eligibile măcar 30% din totalul celor care vor ajunge în Parlament.
Politica din România se mândrește cu masculinizarea ei, care are efecte importante inclusiv în sănătate, prin programele puține și superficiale dedicate femeilor, dar mai ales prin scăderea demografică accelerată din ultimii 10 ani.
De fapt, România are scorul total al egalității de gen de doar 57,5 din 100, situându-se pe ultimul loc, alături de țările din Europa Centrală și de Sud, Ungaria (57,8), Grecia (59,3), Croația (59,7), Cehia și Slovacia (ambele având scorul total de 59,9). Țările care le oferă femeilor cea mai mare egalitate de șanse sunt Suedia (82), Olanda (78,8) și Danemarca (78,8) urmate de Franța, Spania și Belgia, fiecare cu un scor total de 76,1.
Cu toate că femeile contează mai mult în ecuația electorală, iar accesul în politica de jos e ușor, ascensiunea lor în sferele rarefiate ale puterii e rară și adesea se face după alte criterii decât cele meritocratice. Această selecție defectuoasă a elitelor are un impact mai mare asupra femeilor, fiindcă judecata electoratului asupra lor e mult mai dură și favorizează stilul politicianului macho.
Sabina Fati