După anularea alegerilor prezidențiale, societatea românească se află sub asaltul restaurației pe fondul unei crize politice profunde.
Confruntările dintre grupări s-au mutat la lumina zilei, iar din cotloane întunecate s-au iţit spioni ieșiți la pensie, foști lideri politici, dar și oameni de afaceri implicați în vechi scandaluri de corupție, care încearcă să se întoarcă la putere, folosind și sprijinul rețelelor din Rusia.
Călin Georgescu, candidatul la președinția României, anunță într-un interviu televizat că primește informații de la „colegii din SIE”, confirmând ceea ce mai mulți jurnaliști au indicat cu mult timp în urmă, faptul că acesta e susținut de un număr important de ofițeri și agenți în rezervă, dar și de unii încă activi, pe care acesta i-a numit „ofițeri patrioți”.
„Cine are interes în a-l duce de nas pe domnul Georgescu? Cine îl trimite la televizor să se expună ridicolului? Cine îl transformă cu bună știință într-o săgeată solemnă? Ne răspunde (vag) chiar domnia sa – ofițerii patrioți. Pe care sper să-i și cunoaștem cândva, dacă nu i-am cunoscut deja”, a scris Eduard Hellvig, într-o rară postare pe rețeaua X, fostă Twitter.
Securismul unei mici broaște
Reacția fostului director SRI este sugestivă pentru că arată existența unui conflict deschis între reprezentanți ai serviciilor de informații, implicați până peste cap în politică.
Eduard Hellvig a reacționat la o serie de acuzații făcute de Călin Georgescu, care a spus într-o emisiune de la Realitatea TV, un post care-i face o intensă campanie de promovare, că „este posibil ca foștii lui subalterni (ai lui Hellvig - n.red.) să-l judece, dacă mai continuă sub forma asta!”
Fostul director SRI a scris în mesajul citat că nu-l cunoaște pe Călin Georgescu și că amenințările acestuia nu sunt fundamentate, fiind mai degrabă o încercare de a se prezenta ca o persoană cu legături în lumea serviciilor secrete.
„Devoalam acum doi ani și jumătate un reflex al elitelor noastre – securismul. Oarecum contraintuitiv la vremea respectivă, întrucât eram directorul SRI și nu se cuvenea să mă refer critic chiar la acest concept. Zilele acestea, domnul Georgescu bifează fiecare căsuță a definiției și îmi oferă neplăcuta ocazie de a avea dreptate”, mai precizează Eduard Hellvig în mesajul său.
În aceeași zi, un alt fost director al unei agenții de informații, e vorba de SIE, reacționează la acuzațiile făcute de candidatul la președinție apropiat de Rusia.
„Cetățeanul vorbește - așa cum i s-a spus să o facă - fără să știe prea multe și fără să înțeleagă. O păpușă alcătuită din mărunțișuri și tizic, o mică broască orăcăind din străfundul unui canal. Când va ieși la lumină - de se va întâmpla - îl vor ucide razele soarelui. Un virus oarecare... Trece cu medicament”, a scris Mihai Răzvan Ungureanu, fost director SIE (2007-2012), pe pagina sa de Facebook.
Termenul de „tizic”, la care face acesta referire e, conform Dex Online, o turtă prismatică din baligă și paie, folosită pe vremuri de țărani ca material de construcții sau combustibil.
O partidă pierdută
Mihai Răzvan Ungureanu, fost și prim-ministru pentru o scurtă perioadă, îl acuză pe Georgescu că e manipulat și folosit de persoane interesate, iar atunci când se va afla adevărul despre el, nu va mai reprezenta nimic.
Aflu că un cetățean, Călin Georgescu, mă pomenește explicit în legătură cu un caz mai vechi al parchetelor. E vorba de Black Cube. După știința mea, chestiunea s-a lămurit în timp și, la capăt, au ieșit la iveală colaboratori și făptași. Iar Justiția a clarificat definitiv situația, împărțind dreptate și responsabilități.
Mihai Răzvan Ungureanu, fost director SIE
Dar cele două ieșiri publice consistente ale unor foști directori ai agențiilor de informații indică și faptul că Georgescu a devenit irelevant, iar el și susținătorii săi par a fi pierdut partida.
Faptul că ANAF, în urmă cu două zile, a anunțat public că a trimis la Parchet datele despre campania electorală a lui Călin Georgescu și că, acolo, există o anchetă în desfășurare indică o posibilitate destul de ridicată ca Georgescu, candidatul TikTok, să nu mai poată intra în cursa electorală.
În situația în care ANAF nu găsea suficiente date demne de investigat în legătură cu acesta, un astfel de anunț, venit chiar de la ministrul de Finanțe Tanczos Barna, nu ar fi fost făcut.
Klaus Iohannis aude voci și nu mai dă explicații
De asemenea, sunt puține șanse ca președintele în funcție să mai convoace CSAT până la alegerile din luna mai în legătură cu evenimentele și informațiile care au dus la anularea scrutinului din 6 decembrie, în urma deciziei CCR.
„… aud, așa voci, în publicul nostru cum că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat. Or, ce s-a întâmplat scrie foarte clar în motivația care a fost publicată de Curtea Constituțională, după decizie. Deci acolo putem să citim de ce a luat Curtea această decizie”, a declarat Klaus Iohannis, în data de 3 februarie, într-o scurtă conferință de presă.
Deci sarcina de a prezenta opiniei publice cum s-a ajuns în situația ca instituțiile statului să dea greș într-o asemenea măsură încât să nu poată organiza alegerile în condiții optime rămâne pe umerii viitorului președinte, Klaus Iohannis, șef al CSAT și comandant suprem, abdicând de la această obligație.
Acum însă se petrece ceva nou. Mă amenință un domn care se află în cursa pentru funcția prezidențială. Iar asta nu este ceva onorant, ci, dimpotrivă, un lucru care ar trebui să ne ofere o imagine asupra viitorului pe care ni-l propune.
Eduard Hellvig, fost director SRI
Pe fondul unei proaste guvernări PSD-PNL și a lipsei de autoritate a președintelui României, operațiunea „Georgescu” a reușit, parțial, provocând una dintre cele mai puternice crize politice din 1990 și până acum.
Rusia, acțiuni politice pe față în România
Conform mai multor sondaje de opinie, candidatul necunoscut de alegători până cu o săptămână înainte de alegeri, după validarea primită în primul tur, ar câștiga, acum, fără probleme orice confruntare politică.
Georgescu a beneficiat de cea mai intensă, țintită și costisitoare campanie pe TikTok, desfășurată într-o foarte scurtă perioadă de timp pentru a nu atrage prea mult atenția autorităților electorale, înregistrată pe teritoriul Uniunii Europene.
Candidatul secret nu a fost ajutat numai de „securiștii” din țară, cum îi numește Hellvig, dar și prin finanțarea și intervenția unor reprezentanți ai Kremlinului care sunt puternic conectați la clasa politică din România.
George Simion, liderul AUR, este un parlamentar român care are interdicții de intrare în Republica Moldova și Ucraina, fiind acuzat de foști oficiali din țările respective de legături cu agenți FSB.
De asemenea, Diana Șoșoacă, fostă senatoare, astăzi membră a Parlamentului European, a avut contacte frecvente cu diplomați ruși, acreditați la București, și a făcut o continuă campanie favorabilă războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
O nesfârșită indolență, superficialitate și corupție
„În cauza de față, Curtea reține că, potrivit Notelor de informare antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, se arată în motivarea Curții Constituționale, care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale.
Dacă nu va exista presiune din partea opiniei publice, a organizațiilor neguvernamentale naționale și europene, fraza de mai sus va rămâne singura explicație instituțională cu privire la evenimente grave, care au distrus credibilitatea României.
Ceea ce s-a întâmplat în luna decembrie arată că țara noastră nu are încă un sistem democratic funcțional, nu are instituții și oameni capabili să garanteze desfășurarea proceselor electorale fără interferențe interne și externe, dar și o nesfârșită indolență, superficialitate și corupție la nivelul clasei politice.