Războiul dus de Rusia în Ucraina se răsfrânge și asupra vecinilor – România și Moldova. Dar în tot răul este și destul bine, este de părere ziarul german Die Welt.
Poate agresiunea Rusiei asupra Ucrainei să însemne și altceva decât rău? Vecinii imediați ai acestui război, România și Moldova, au destule de pierdut, dar, constată într-o analiză publicată în ediția sa de duminică ziarul german Die Welt, și multe de câștigat. Și ar mai avea, mai ales dacă lucrurile sfârșesc bine sau, altfel spus, notează cotidianul conservator care apare la Berlin, ”dacă Ucraina nu pierde”.
Ambele țări ”sunt sub presiune, dar au ajuns brusc și mai spre centrul atenției. S-au mutat de la periferia europeană în miezul ei, cu șanse de a-și îmbunătăți perspectivele pe termen lung”, iar în cazul Moldovei ”chiar cu posibilitatea aderării la UE”, punctează jurnalistul Sascha Lehnartz, autorul articolului.
Situația geopolitică actuală înseamnă pentru România, în primul rând, oportunitatea de a scăpa de unele traume ale trecutului, generate de poziționarea geografică oarecum marginală în Europa și de veșnicele întârzieri politice.
Sub dictatura lui Ceaușescu, rememorează cotidianul berlinez, România a experimentat cel mai dur stalinism. Dificultățile de reconstrucție politică și economică de după 1989, ce puteau fi depășite odată cu aderarea la NATO, în 2004, și la UE, în 2007, au fost urmate de crizele economice globale.
Din cauza rezervelor manifestate cândva de Germania și Franța și, mai recent, de Austria, integrarea completă în spațiul Schengen se mai amână.
România se consideră însă pregătită pentru spațiul comun de liberă circulație, din care face deocamdată parte doar aerian și maritim: ”Dacă putem proteja 650 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război, putem face același lucru și la celelalte granițe”, le explică șeful guvernului de la București, Marcel Ciolacu, jurnaliștilor străini, într-o discuție la care a participat și reporterul Die Welt.
Pe de altă parte, blocada temporară instituită de Rusia exporturilor ucrainene de cereale a facilitat dezvoltarea portului românesc Constanța (foto sus). S-au investit (de-a dreptul ”haotic”, este de părere Die Welt) 25 de milioane de euro în extinderea și dezvoltarea portului.
Zece milioane de euro au venit din bugetul de solidaritate al UE, pentru a asigura rute comerciale mărfurilor ucrainene. Între timp (sau deocamdată), prin Odesa se rulează din nou bunuri de export ale Ucrainei. Investițiile în portul Constanța vor rămâne însă.
Găgăuzia, simptomul manipulărilor moscovite
De la Galați spre Chișinău, șoseaua pare un lung șantier: un drum pietruit și plin de gropi, acolo unde există urme de asfalt, duce reporterii germani prin Găgăuzia, ”una dintre cele mai bizare zone din Europa, imperiul oligarhului israeliano-rus Ilan Șor”.
Popor turcic, vorbitor de rusă, ”nu de română, ca majoritatea moldovenilor”, găgăuzii ”sunt receptivi la propaganda rusă și, cu ajutorul lui Șor, Kremlinul folosește Găgăuzia drept poartă de destabilizare a întregii Moldove”.
Despre Șor, cititorii ziarului Die Welt află că a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă, dar este fugar, ascuns în Israel, ajunge în mod regulat la Moscova, de unde face fericită Găgăuzia prin plăți cash periodice și prin înființarea unor parcuri de distracții.
”Este simptomatic pentru ceea ce încearcă Moscova să facă în Moldova de zeci de ani: să folosească minciuna și înșelăciunea pentru a împiedica țara să se întoarcă spre Europa”, scrie autorul articolului din cotidianul berlinez.
Iar acum, înaintea referendumului care cere populației să se pronunțe cu privire la parcursul european al țării, ”propaganda de la Kremlin care se aude pe mai multe canale în Moldova” mârâie și amenință că ”a vota pentru Maia Sandu înseamnă război”.
Astfel de avertismente se aud însă în Moldova de 30 de ani. Între timp, de când războiul este la ușa națiunii de două milioane de locuitori, nu mai au același efect ca pe vremuri, remarcă jurnalistul german, bazându-se pe sondajele care prevăd un ”da” votat în favoarea apropierii de Europa, dar și pe optimismul premierului Dorin Recean.
Situația e prea gravă pentru a lăsa loc de îndoială - și războiul prea aproape, conchide Die Welt.