Cum a început pandemia? O întrebare la care China nu vrea să răspundă și nu-i lasă nici pe alții să afle. Ce știm până acum

O epidemie globală, care a provocat moartea a 3,7 milioane de oameni, a început într-o dictatură comunistă. Toate încercările de până acum de a afla cine a fost pacientul zero și ce a declanșat răspândirea virusului s-au lovit de zidul ridicat de regimul autoritar de la Beijing.
Cum a început pandemia? O întrebare la care China nu vrea să răspundă și nu-i lasă nici pe alții să afle. Ce știm până acum
  • Informația că trei cercetători de la Institutul de Virusologie din Wuhan au fost bolnavi în toamna anului 2019 creează o alianță a statelor occidentale pentru a afla originea pandemiei;
  • O celebră cercetătoare chineză se contrazice, existând suspiciuni că rezultatele muncii sale au fost folosite riscant;
  • Din 2012 se știa că virusul SARS poate trece direct de la lilieci la oameni;
  • Nouă dosare medicale ale unor persoane infectate reprezintă drumul către originea pandemiei;
  • Un expert în baze de date descoperă o serie de incidente grave de securitate în laboratoarele de cercetare a coronavirușilor;

Prima dată a fost o șoaptă transmisă sub forma unei întrebări: “Ai auzit că…?” Apoi, șoapta s-a multiplicat. S-a transformat într-o rumoare care a devenit îngrijorare. La scurt timp, s-a instalat frica.

Autoritățile comuniste din România au anunțat după 5 zile faptul că la centrala nucleară de la Cernobîl, URSS, avusese loc o explozie.

Cei mai mulți oameni știau deja, informându-se din șirul de șoapte. Nu existau fapte, nu existau amănunte și nu existau explicații, dar pentru o mamă era suficient să știe că se întâmplase ceva grav ca să-și protejeze copiii.

Mulți dintre ei și-au petrecut acel 1 Mai în case, deși sărbătoarea picase exact în mijlocul săptămânii, într-o joi, și se lega de minune cu Ziua Tineretului, care era tot liberă.

“Situația radiațiilor de la centrală și în zona înconjurătoare s-a stabilizat. Celor afectați li se acordă asistența medicală necesară. Locuitorii din complexul centralei atomoelectrice și din 3 localități învecinate au fost evacuați. Situația radiațiilor este supravegheată continuu la centrala atomoelectrică de la Cernobîl și în zona învecinată”, anunța un scurt text cu referire la accident, apărut în cotidianul “Scînteia” din data de 30 aprilie, la patru zile după explozie.

Pentru cei care au străbătut atmosfera încărcată cu teamă și inacțiune din zilele ce au urmat dezastrului de la Cernobîl, lentoarea complice a autorităților chineze din ianuarie 2020 trebuie să le fi amintit cumva de cea a sovieticilor din 1986. Privind în urmă, se observă aceeași lipsă de soluții, fuga de responsabilitate și căutarea unor țapi ispășitori, caracteristici comune ambelor crize comuniste.

Trei cercetătorii din Wuhan se îmbolnăvesc de gripă

Au trecut 15 luni de când Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia de Covid-19 drept o pandemie globală. 

Până acum, au murit 3,7 milioane de oameni și alte 172 de milioane au trecut prin boală. Cu toate acestea, nimeni nu știe care este originea virusului și ce a provocat răspândirea bolii.

Toate încercările comunității științifice internaționale de a afla adevărul s-au lovit de zidul de cenzură al autorităților comuniste din China.

La sfârșitul lunii mai, un raport al unei agenții de informații dintr-o țară aliată cu SUA anunța că trei cercetători ai Institutului de Virusologie din Wuhan au fost internați în spital, în toamna anului 2019, cu “simptome asemănătoare gripei”. Informația a ajuns în presă, prima dată fiind publicată de cotidianul american Wall Street Journal. 

Această dezvăluire a determinat SUA să ia în calcul, în mod serios, posibilitatea ca pandemia să fi fost declanșată de un eveniment petrecut în interiorul Institutului de Virusologie din Wuhan.

Joe Biden relansează investigația privind originea pandemiei, una începută în mandatul lui Donald Trump, dar care s-a împotmolit din cauza confruntărilor politice - Foto: Hepta.ro

“Am cerut comunității de informații să își dubleze eforturile de a colecta și analiza informații care ne-ar putea apropia de o concluzie definitivă și de a-mi raporta în 90 de zile. Ca parte a acestui raport, am solicitat domenii de anchetă viitoare care ar putea fi necesare, inclusiv întrebări specifice pentru China”, a declarat Joe Biden, președintele SUA, în data de 26 mai, referindu-se la pașii care trebuie făcuți pentru a afla ce a provocat pandemia.

Ipoteza că răspândirea virusului a avut ca punct de plecare Institutul de Virusologie din Wuhan, China, a circulat de la începutul anului 2020. 

Din păcate, ea nu a fost luată în serios de cercetători, agențiile de informații nu au reușit să strângă dovezi, iar reprezentanții Chinei au făcut tot posibilul să marginalizeze această ipoteză.

“Republica Populară Chineză este o putere înspăimântătoare și face unele lucruri pe care le considerăm inacceptabile și extreme pentru a reduce la tăcere orice opoziție politică. Nu știm dacă exact asta s-a întâmplat, dar multe date au fost probabil distruse, așa că va fi dificil să dovedim care este cauza pandemiei”, a declarat Richard Dearlove, șeful Secret Intelligence Service al Marii Britanii, în perioada 1999-2004.

Shi Zhengli, controversata femeie-liliac

Wuhan, o metropolă de 11 milioane de locuitori din provincia Hubei, China, este locul unde funcționează cel mai mare laborator de cercetare a coronavirușilor din această țară.

Shi Zhengli (Zheng-Li Shi), o autoritate mondială în domeniul cercetării SARS, a ascuns faptul că genomul virusului care a provocat pandemia e identic cu cel descoperit la minerii infectați în anul 2012 - Foto: ws-virology.org

Institutul de virusologie deține cea mai mare bibliotecă de eșantioane și tulpini colectate de la lilieci. Aici a fost identificat primul virus SARS care, în 2002, a provocat un focar de infecție, ucigând 774 de persoane și îmbolnăvind în jur de 8.000 de oameni la nivel global.

Shi Zhengli (Zheng-Li Shi), supranumită și femeia-liliac, este cercetătoarea principală de la Institutul de Virusologie din Wuhan care a descoperit virusul SARS la specia de liliac-potcoavă, una care colonizează peșterile și mine părăsite din sud-estul Chinei. SARS a provocat epidemia din 2002.

Shi Zhengli a fost implicată în ultimii ani în experimente care accelerează infecțiozitatea unui virus, procedura numindu-se “câștig de funcție”, fiind extrem de controversată printre virusologi.

Mulți au considerat-o periculoasă, iar în 2014, administrația Obama a tăiat toate fondurile pentru laboratoarele care făceau astfel de experimente.

În toate aparițiile publice de după izbucnirea pandemiei, Shi Zhengli, 57 de ani, a negat orice legătură între laboratorul condus de ea și răspândirea virusului, dar există tot mai multe indicii că autoritățile chineze ascund adevărul.

Minerii care s-au îmbolnăvit de SARS

În 2012, șase mineri din Mojiang, provincia Yunnan, din sudul Chinei, au fost angajați să curețe stratul foarte gros de fecale provenite de la lilieci dintr-o mină părăsită pentru a o pregăti de exploatare.

După câteva săptămâni de muncă, cei șase mineri s-au îmbolnăvit. Au fost internați într-un spital care aparținea Universității Medicale din Kunming, capitala regiunii.

Simptomele bolii au fost tuse, febră și respirație îngreunată. Îmbolnăvirea celor șase a reprezentat un semnal de alarmă pentru autoritățile chineze care, în urmă cu 10 ani, trecuseră și prin scurta epidemie de SARS.

Trei dintre mineri au murit, primul care a decedat fiind cel mai în vârstă dintre ei. Avea 63 de ani, se arată într-un articol publicat de revista Vanity Fair, care citează o lucrare de master realizată de medicul pneumolog Zhong Nanshan, cel care i-a îngrijit pe mineri. Lucrarea a dispărut de pe internet la începutul anului 2020.

Mostre de sânge au fost trimise atunci către Institutul de Virusologie din Wuhan, care le-au testat, acestea ieșind pozitive pentru virusul SARS.

În octombrie 2013, Shi Zhengli publică un articol științific în revista “Nature” în care arată pentru prima dată că virusul SARS poate trece direct de la liliacul-potcoavă la oameni fără a mai fi nevoie de o gazdă intermediară, cum se considera până atunci.

“Rezultatele noastre oferă dovezi puternice că liliecii potcoavă chinezi sunt rezervoare naturale pentru SARS-CoV și că gazdele intermediare ar putea să nu fie necesare pentru realizarea unei infecții umane directe de către... unii lilieci”, se arată în concluziile studiului citat.

Cercetătoarea chineză și-a continuat munca și, pe lângă multipli alți viruși detectați în lilieci și catalogați, a reușit să realizeze genomul SARS pe care l-a denumit RaBtCoV/4991.

O ciudată rebotezare a genomului unui virus

În 3 februarie 2020, când epidemia începuse să se răspândească în China, Shi Zhengli și echipa sa de cercetători publică un nou studiu în care anunță că genomul noului virus SARS-CoV-2 este asemănător în proporție de 80% cu virusul care a provocat prima epidemie de SARS în 2002 și seamănă în proporție de 96,2% cu un genom din provincia Yunnan care se afla în posesia laboratorului și pe care cercetătoarea chineză l-a denumit RaTG13, se arată în ancheta publicată de Vanity Fair.

În studiul din februarie, Shi Zhengli nu dă amănunte despre genomul RaTG13, dar după mai multe presiuni făcute asupra ei de către virusologi, într-un interviu dat pentru revista Science, în septembrie 2020, aceasta recunoaște că genomul virusului care a provocat moartea minerilor în 2012 (RaBtCoV/4991) este virtual identic cu noul coronavirus SARS-CoV-2 care a provocat pandemia.

Cercetătoarea nu are o explicație coerentă pentru ce motiv codul științific al genomului din 2012 a fost schimbat cu alt cod în 2020.

Doctorul Anthony Fauci, “consilierul medical principal al lui Joe Biden, a cerut Chinei să facă publice dosarele medicale pentru nouă persoane ale căror boli ar putea oferi indicii vitale pentru a determina dacă Covid-19 a apărut ca urmare a unui accident de laborator”, anunță cotidianul britanic Financial Times. 

Expertul face referire la cele șase dosare medicale ale minerilor infectați în anul 2012 și la cele trei dosare ale cercetătorilor de la Institutul de Virusologie din Wuhan care s-au îmbolnăvit în toamna anului 2019.

Siguranța laboratoarelor în care se fac experimente cu viruși, un mit

O altă întrebare la care se caută un răspuns și care poate face lumină în ce privește originea pandemiei e siguranța laboratoarelor din Institutul de Virusologie din Wuhan. 

Gilles Demaneuf este un specialist în baze de date care lucrează pentru Banca Noii Zeelande, din Auckland. 

De când a început pandemia, s-a specializat în a căuta informații și dovezi despre un posibil incident intenționat sau nu, petrecut la institutul din Wuhan și care ar fi putut provoca pandemia.

Demaneuf a cercetat intensiv siguranța laboratoarelor în care se fac experimente și cercetări pe coronaviruși.

El a fondat și un grup de experți, intitulat DRASTIC, care investighează originea pandemiei.

Descoperirile acestui grup au contribuit și ele la decizia administrației americane de a continua investigațiile și de a găsi răspunsuri la întrebările legate de răspândirea virusului.

Din iulie 2003, au existat patru ocazii în care SARS a reapărut, anunță Demaneuf. 

“Trei dintre aceste incidente (Singapore, Taipei și Beijing) au fost atribuite încălcărilor biosecurității de laborator și au dus la unul sau mai multe cazuri de infectare cu SARS. Cel mai recent incident de laborator (din Beijing) a provocat 9 cazuri de infectare, dintre care 7 au fost asociate cu un lanț de transmitere și cu răspândirea virusului într-un spital. Două cazuri suplimentare de infectare, petrecute la același laborator, cu antecedente de boală compatibile cu SARS, din februarie 2004, au fost detectate ca parte a unui sondaj al persoanelor de contact din unitatea medicală”, se arată într-un studiu publicat de Gilles Demaneuf. 

Rodolphe de Maistre, un alt membru al grupului DRASTIC, un fost director de laborator de cercetare din Paris, care a studiat și a lucrat în China, a fost cel care a descris cel mai bine modul cum funcționează Institutul de Virusologie din Wuhan și care sunt problemele de securitate biologică ale acestuia.

În realitate, institutul din Wuhan deține numeroase laboratoare care lucrează cu coronaviruși. Doar unul dintre ele, spune Rodolphe de Maistre, are cel mai înalt protocol de bio-siguranță, cel de BSL-4 (Biosecurity Level, Nivel de Securitate Biologică). Celelalte sunt laboratoare cu nivele de securitate inferioare, adică BSL-3 și BSL-2, care sunt, aproximativ, la fel de sigure ca un cabinet stomatologic, susține expertul.

De fapt, mult trâmbițata siguranță a institutului din Wuhan de către autoritățile din China a fost mult exagerată, iar mai multe incidente cu scăparea coronavirușilor din laboratoare au fost înregistrate și documentate pe parcursul anilor.

Eșecul misiunii trimisă de Organizația Mondială a Sănătății să ancheteze

O misiune a Organizației Mondiale a Sănătății s-a aflat în China în luna februarie a acestui an în încercarea de a găsi un răspuns la întrebarea care e originea pandemiei.

Misiunea a fost un eșec din cauza rigidității autorităților chineze, care au compromis munca membrilor echipei de cercetare. Aceasta mai mult a negociat cu trimișii Chinei conținutul declarațiilor publice. 

Mai mult, cei din urmă au condiționat accesul în anumite puncte de susțineri nerealiste din partea echipei OMS cum ar fi că există posibilitatea ca virusul să se transmită prin carnea congelată.

În realitate, raportul OMS după această călătorie a ratat să răspundă la întrebări și a fost ștampilat ca neconcludent chiar de către președintele organizației, doctor Tedros Adhanom Ghebreyesus.

“În ceea ce privește OMS, toate ipotezele rămân pe masă. Nu am găsit încă sursa virusului și trebuie să continuăm să urmăm știința și să nu lăsăm nici o piatră neîntoarsă dacă se poate”, a declarat acesta.

În urmă cu un an, în data de 30 aprilie, Donald Trump, președintele SUA de atunci, a declarat în stilul său confuz și neasumat că a primit un raport despre o posibilă declanșare a epidemiei în urma unui incident la Institutul de Virusologie din Wuhan.

Donald Trump s-a lăudat în aprilie 2020 că are informații credibile despre faptul că virusul a scăpat dintr-un laborator din China, dar investigația pe care a anunțat-o n-a reușit să găsească dovezile necesare - Foto: Hepta.ro

“Avem oameni care privesc problema cu foarte, foarte mare atenție. Oameni de știință, oameni din domeniul informațiilor și alții. Vom pune totul cap la cap. Cred că vom avea un răspuns foarte bun în cele din urmă. China ar putea chiar și ea să ne spună ceva”, a declarat Donald Trump, în aprilie 2020.

Dar investigația a fost stopată din cauza confruntărilor care se desfășurau în interiorul guvernului american. În multe instituții ale executivului, oamenii își pierduseră încrederea în fostul președinte și au apărut o serie de blocaje.

Cu fiecare zi care trece, reprezentanții Chinei vor șterge cât mai multe urme și va fi tot mai dificil să se afle adevărul. 

Cine a fost pacientul zero și cum a început pandemia sunt întrebări la care trebuie găsite răspunsuri cât mai precise, pentru a învăța ceva din această experiență tragică pe care nimeni nu o dorește repetată. 
Alte articole relevante pe subiect:  

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇